Dureri în piept, dureri de spate, amețeli, dureri de cap, dificultăți de respirație, incapacitate de a adormi, dureri abdominale și lipsă de energie. Acestea sunt cele mai frecvente motive pentru care oamenii merg la medic.
Dar, pe cât de comune sunt aceste afecțiuni, pe atât de dificilă este diagnosticarea corectă și completă a acestor probleme de sănătate, dacă medicul nu ia în considerare cauza profundă, foarte comună a suferinței umane și sursă a multor simptome fizice, și anume, stresul psihologic.
Aproximativ 35% dintre români se simt declară că se simt stresați. 9 din 10 români consideră că stresul este o afecțiune comună și o consideră „boala secolului”. Sunt concluziile formulate de Centrul de Cercetare în Augmentarea Performanţelor Neuronale Veruvis din București, specializat în neuroștiință, în urma studiului de percepție a stresului, realizat la nivel național. Același studiu arată că în România, stresul se manifestă cel mai adesea în rândul femeilor și al persoanelor active, cu vârsta cuprinsă între 25 și 44 de ani, iar cea mai frecventă cauză este legată de locul de muncă, situația fiind alimentată de lipsa unui venit personal suficient de mare pentru a asigura cheltuielile lunare necesare.
Stresul implică schimbări care au loc în aproape fiecare sistem al corpului, influențând modul în care ne simțim și comportăm. Deoarece toate definițiile ne spun că stresul este o reacție normală la presiunile de zi cu zi, dar poate deveni nesănătos atunci când ne afectează zilnic modul de viață (adaptat din Dicționarul de psihologie, conform APA – Asociația Americană de Psihologie), este esențial să căutăm să minimizăm stresul zilnic, pentru a contracara consecințele care apar dacă acesta este prelungit.
Relația de cauzalitate dintre stres și boală este evidentă, confirmată și continuă să fie îndelung cercetată din punct de vedere medical. Pentru că viața se derulează rapid și uneori nu dăm importanță faptului că suntem într-un stres continuu, o privire de ansamblu asupra riscurilor bolilor conectate cu stresul ar putea fi un semnal de alarmă pentru a înțelege de pe acum care sunt riscurile la care ne supunem și că acum este momentul să facem ceva.
Când suntem stresați, inima noastră bate mai repede, iar tensiunea arterială crește pentru a activa circulația sanguină, care va furniza oxigen mușchilor. Organismul este în stadiul de „luptă sau fugi” și direcționează energia către țesuturile care devin mai active în timpul stresului: mușchii scheletici și creierul. În timp, nivelul cronic crescut al tensiunii arteriale poate duce la deteriorarea arterelor și la acumularea plăcii în artere (ateroscleroză), mai ales dacă este combinat cu o dietă bogată în grăsimi și cu o viață sedentară.
Stomacul doare și pe fond de stres. Prea ocupat să contracareze pericolul, organismul suspendă activiățile mai puțin critice, cum este digestia, fapt care încetinește și perturbă activitatea intestinală și organismul nu mai asimilează corect alimentele. Stresul modifică concentrația de acid din stomac, ceea ce poate duce la ulcere peptice, ulcere de stres sau colită ulceroasă. Balonarea, arsurile la stomac, refluxul acid, sindromul de colon iritabil, constipația, diareea și indigestia pot fi provocate de stres.
Din cauză că organismul preferă să direcționeze sângele către mușchi, mai degrabă decât către piele, sunt afectate vasele de sânge superficiale. Epiderma este mai puțin hrănită și va tinde să se înroșească, sau, dimpotrivă, să devină pală, dar și să îmbătrânească prematur. Bolile și inflamațiile pielii (psoriazisul sau urticaria) poti fi consecințe ale stresului. De asemenea, acneea, poate fi cauzată de excesul de sebum datorat unei producții mari de cortizol.
La fel ca pielea, și părul are de suferit din cauză că fluxul de sânge îl hrănește mai puțin în perioadele de stres. Ne confruntă cu căderea părului și cu o creștere încetinită a părului. Și scalpul sensibil poate fi afectat: mâncărimea care poate deveni dureroasă sau apariția mătreții sunt tot urmări ale stresului.
În condiții normale, organismul nostru are resursele necesare pentru a contracara virusurile, cu excepția cazului în care este solicitat să lupte cu o amenințare imediată, provocată de stres. Prin urmare, devenim mai vulnerabili la infecții: cele existente se pot agrava, recuperarea este mai anevoioasă și ne putem confrunta cu apariția unor alergii noi.
Cortizolul este principalul vinovat pentru excesul de greutate întâlnit la multe persoane care sunt stresate continuu. Deoarece corpul are nevoie de hrană pentru a-și reveni dintr-o „agresiune”, acest hormon de stres trimite un semnal de foame creierului. Cercetările au arătat că cei cu niveluri ridicate persistente de cortizol (hormonul stresului), cântăreau mai mult, aveau un indice de masă corporală (IMC) mai mare și o talie mai mare în comparație cu cei care aveau niveluri scăzute ale hormonului.
Factorii de stres persistenți, (problemele la locul de muncă, dificultățile familiale, moartea unei persoane dragi sau o boală gravă) pot contribui la insomnia cronică. Dar, aspectul psihologic nu este singurul responsabil pentru tulburările de somn. Din punct de vedere fiziologic, sistemul nostru nervos simpatic refuză să se relaxeze pentru a putea face față pericolului.
Să recunoaștem: după o zi grea, nu ne simțim cei mai atrăgători. Atunci când stresul se implică și ajunge la acea parte a creierului denumită hipotalamus, producția de hormoni sexuali este, de asemenea, încetinită.
Să râdem, să ne facem prieteni noi, să adoptăm o atitudine optimistă, să fim mai detașați, să fim atenți la ce mâncăm, să respirăm profund, să medităm, să facem sport sau orice activitate fizică. Toate susțin și ajută organismul să se relaxeze. Scopul trebuie să fie în primul rând relaxarea fizică, deoarece astfel și relaxarea mentală vine mai ușor și este posibilă. Masajul, balneoterapia, presopunctura, spa-ul sunt tot moduri la îndemână pentru a ne relaxa și pentru a uita de probleme. Extrem de benefică este și relaxarea datorită termomasajului realizat prin intermediul dispozitivului Ceragem.
Acesta este un dispozitiv medical brevetat care realizează ședințe individuale de masaj termic cu durată variabilă, în funcție de nevoile utilizatorului. Este de fapt o experiență totală a relaxării, resimțită nu doar prin masajul propriu zis, cât și prin toate dotările sale menite să detensioneze, să destindă corpul și mintea, să de-streseze. Pe tot parcursul ședinței, se poate asculta muzica preferată, deoarece patul se poate conecta la Bluetooth la smatphone sau se pot asculta sunetele naturii ori muzică clasică din colecția de piese audio preinstalate, cu efect liniștitor, de alungare a stresului și a oboselii.
Imediat ce persoana se așează pe pat și alege programul de masaj dorit din cele 15 moduri de masaj disponibile, patul scanează coloana vertebrală și începe să realizeze un masaj personalizat, în sensul că se adaptează particularităților coloanei fiecăruia. De la gât până în partea inferioară a spatelui, masajul se realizează prin intermediul unor proiectoare interne de masaj care se încălzesc la maxim 65 de grade C, iar efectul căldurii benefice ajută corpul să se relaxeze și să se destindă.
Dispozitivele de termomasaj Ceragem sunt brevetate ca dispozitive medicale pentru sănătatea coloanei vertebrale și se pot achiziționa. Însă, este important de reținut că se pot testa înainte de achiziție, iar efectele benefice sunt resimțite imediat după terminarea ședinței de masaj. Gasiti detalii complete despre dispozitivul de termomasaj Ceragem pe: sanatate-cu-ceragem.ro.
Explorator Wellness Virtual
