Procrastinarea (amanarea) ne afecteaza sanatatea in mai multe moduri. Amanarea sarcinilor importante intensifica in primul rand starile de stres, iar acestea din urma vor duce la probleme de sanatate. Oamenii care au tendinta de a amana lucrurile nu se odihnesc suficient, se confrunta cu niveluri mari de anxietate, iar sistemul lor imunitar este adesea slabit.
Stii ca ai de lucrat la o prezentare, dar nu poti rezista tentatiei de a verifica postarile prietenilor pe Facebook. Sau te gandesti ca vei lucra mult mai bine dupa ce vei fi baut o ceasca de cafea. Tuturor ni se intampla asemenea scenarii din cand in cand. Problemele majore apar cand asemenea situatii devin dominante in vietile noastre, fie la locul de munca, fie in timpul studiului. Procrastinarea este periculoasa nu numai pentru ca ne impiedica sa ne ducem la bun sfarsit sarcinile, dar si pentru ca ne afecteaza sanatatea.
Multe studii arata o anumita legatura intre procrastinare si starea noastra de sanatate. Amanarea duce la stari de stres: frica de a depasi un deadline sau incurcaturile cauzate de neterminarea la timp a unor sarcini. Iar stresul, la randul lui, cauzeaza diverse afectiuni: de la banalele migrene, la dureri de spate, de gat si pana la afectiuni cardiace si tensiune arteriala crescuta. Persoanele care au tendinta sa amane tind sa fie mai dure cu propria persoana si sa nu aiba incredere in sine – aceste aspecte duc si ele la niveluri crescute de stres. De aceea, „procrastinatorii” ar putea apela mai des la fumat, alcool sau medicamente pentru a putea gestiona situatiile haotice aparute.
Si somnul este afectat – atunci cand amanam la nesfarsit ceea ce avem de facut, pierdem noptile gandindu-ne la cate lucruri au ramas nerezolvate. In timpul zilei, cand ar trebui sa ne concentram mai mult, ne simti obositi din cauza lipsei de somn. Astfel intram intr-un cerc vicios care pe termen lung afecteaza semnificativ sanatatea. In plus, din cauza proastei gestionari a timpului, persoanele cu tendinta exagerata de a amana isi vor neglija sanatatea.
Exista multe teorii care incearca sa explice tendinta omului de a procrastina. Se spune ca anumite persoane lucreaza cel mai bine sub presiune, in ultimele clipe dinaintea predarii unui proiect. Altii amana de teama unui eventual esec. Exista si oameni care amana pentru ca nu se simt in stare sa ia o decizie. Responsabile ar putea fi si lipsa de auto-disciplina sau impulsivitatea. Suntem predispusi sa procrastinam si atunci cand recompensa pentru o anumita sarcina nu se va materializa imediat sau macar in viitorul apropiat.
O metoda interesanta pentru a ne determina pe noi insine sa nu mai amanam este sa incercam sa privim viitorul altfel. Sa folosim unitati mai mici pentru a masura timpul. De exemplu, daca masuram timpul pana la un anumit deadline in zile si nu in luni, acel termen-limita va parea mai apropiat.
Ne mai poate ajuta si daca ne luam angajamente fata de persoane importante. De pilda, putem sa ii promitem unui prieten ca vom termina un raport pana la finalul saptamanii.
Astfel, vom avea o „instanta” care va verifica daca am dus sau nu o sarcina la bun sfarsit. Functioneaza adesea si impartirea activitatilor mari in parti mai mici, pe care sa le bifam rand pe rand.
Si iertarea ajuta. Un studiu* arata ca studentii care s-au iertat pentru amanarea pregatirii pentru un examen au fost mai putin predispusi sa procrastineze si pregatirea pentru examenul viitor. Asadar, fiti ingaduitori cu voi insiva, dar nu mai amanati!
Surse:
* Wohl, Michael JA, Timothy A. Pychyl, and Shannon H. Bennett. “I forgive myself, now I can study: How self-forgiveness for procrastinating can reduce future procrastination.” Personality and Individual Differences 48, no. 7 (2010): 803-808.
Tice, Dianne M., and Roy F. Baumeister. “Longitudinal study of procrastination, performance, stress, and health: The costs and benefits of dawdling.” Psychological science (1997): 454-458.
Explorator Wellness Virtual
