Pilonii in Yoga pe intelesul tuturor – pentru împlinire și acceptare de sine

Dacă Gandhi este unul dintre cei mai mari yoghini ai timpului nostru, asta înseamnă că-și poate atinge degetele de la picioare? Sau să-și aducă piciorul în spatele capului? 

Răspunsul este că nu contează. Capacitatea lui Gandhi sa efectueze asane a avut foarte puțin de a face cu ceea ce a contribuit el la și în lume ca un mare yoghin. 

In articolul precedent ti-am descris Primii pași pe calea conștientizării. Am explorat cele două ramuri Yama si Niyama care consolidează yoga prezentând conceptele de bază ale acestei folosofii. 

Intenția mea este să parcurgem pe rănd toți Pilonii in yoga – unul căte unul pentru o înțelegere și percepție corectă a filozofiei yoga și istoriei sale. Iti va spori beneficiile practicii tale și te va duce pe calea împlinirii și acceptarii de sine.

In acest articol vom continua cu ceilalti 6 piloni, dupa Yama si Niyama:

• Asana – Postura fizică 
• Pranayama – Controlul respirației, 
• Pratyahara – Retragerea, 
• Dharana – concentrarea pe un singur punct, 
• Dhyana – Meditație, 
• Samadhi – Absorbția Totală

Cel mai cunoscut pilon din Yoga: Asana – Postura, Poziția fizică 

Reflecteaza un moment la ceea ce ti-am scris la inceputul acestui articol – exemplu cu Gandhi si faptul ca nu conteaza daca isi atingea sau nu varfului degetelor, pentru ca nu acesta este scopul in Yoga.

Același lucru este valabil și pentru tine. Practica de asane se referă atât la formarea minții cât și a corpului.

Practica asanelor este adesea o reflectare a modului în care iti abordezi viața. 

Analizeaza-ti putin obiceiurile:

• Ai observat dacă ai un sentiment de pace și calm atunci când apare o provocare în calea ta sau, din contra, anxietatea pune stăpânire pe tine?
• Ai cumva o tactică de a diviza „imposibilul” în sarcini mai mici, făcând totul posibil prin angajamentul și reflecția pe fiecare dintre părți, separat? 
• Iti depășesti limitările auto-percepute pe cont propriu sau accepti sprijin de la alții?

Practica în sine trebuie să fie caracterizată prin două componente majore: stabilitate (sthira) și ușurință (sukha). Concentrarea pe sunetul respirației (ujjayi, respirația cea mai frecvent practicată tehnică în yoga), iti poate oferi stabilitate. Dacă iti pierzi respirația, cel mai probabil se intampla pentru că împingi sau te forțezi prea tare. In acest caz, ușureaza puțin poziția si lăsa respirația să te adâncească în mișcare.

Nu există conceptul absolut al unei poziții perfecte. Lăsa asanele să vină ca pașii unui dans. La fel ca în dans, atunci când ne concentrăm prea mult pe mecanică, riscăm să nu ne mai bucurăm de muzică. Deși mecanica de aliniere este foarte importantă pentru a preveni vreun accident, să nu uităm scopul final al tehnicilor yoga. 

Simte cum curge muzica vieții atunci când postura este executată. Corpul te va învăța să te miști în mod natural, neforțat si neregizat. 

Există suficiente asane pentru a te ține ocupat pentru tot restul vieții, așa că permite-ți să renunți la ambiție și bucura-te de călătoria descoperirii tale. 

Incorporeaza o combinație de flexii, extensii, rotații, inversiuni, răsuciri în sesiunea de yoga, iar aceasta iti va obține o sănătate optimă. Aminteste-ti că posturile și posturările ajută la pregătirea minții și corpului pentru:

•  meditație, 
• alinarea durerilor și 
• protejarea organismului de tulburări psihice prin purificarea sistemului nervos.

Pilonii in Yoga – a 4-a ramura: Pranayama – Controlul respirației

Cuvântul „spirit” vine de la cuvântul latin, însemnând „respirație”.

Respirația și mintea noastră sunt interconectate. Respirația profundă, ritmică și fluidă iti va energiza spiritul în timp ce-ti va calma mintea și corpul. 

Respirația rapidă, neregulată și tensionată produce o respirație haotică și o minte agitată. 

O minte calmă iti va oferi spațiul mental pentru a lua decizii mai bune și o viață în care tu să preiei controlul în loc să te simți o victimă a circumstanțelor și societății.

Respirația corectă este fundamentală pentru însăși existența noastră. Creierul nostru se hrănește cu sânge oxigenat, care este furnizat prin fiecare respirație. Dacă nu aducem oxigen în corpul nostru, creierul moare după câteva minute. Pe de altă parte, expirarea corespunzătoare ajută la expulzarea dioxidului de carbon, de care nu avem nevoie în organismul nostru. 

Stresul tinde să afecteze negativ modelul corect de respirație, care contribuie la un întreg lanț de efecte cauzând uzura sistemului nervos cât și imunitar al organismului. De fapt, 90% din boli sunt legate de stres. Din acest motiv, putem spune, cu riscul de a suna exagerat, că a respira corecta este, într‑adevăr, o chestiune de viață și de moarte.

Prin controlarea respirației se pot controla energiile și fluctuațiile minții.

A cincea ramură Pratyahara – Retragerea

Pratyahara – unul dintre Pilonii in yoga – se traduce prin retragere (în sanskrită) și presupune interiorizarea conștiinței prin retragerea celor cinci simțuri (văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil). 

Detașându-ne în mod controlat de tot ce ține de lumea exterioară, vom reuși să ne concentrăm asupra ceea ce se întâmplă în interiorul nostru. Pratyahara nu permite simțurilor să ne controleze. Pratyahara va crea contextul perfect pentru dharana, adică pentru concentrarea mentală neclintită. 

Dacă asanele ne temperează corpul, pranayama ne ajută să controlăm energiile, fluctuațiile minții, prin pratyahara suspendăm atenția.

Percepția noastră asupra realității este influențată în principal de experiența noastră senzorială – ceea ce vedem, simțim, auzim, atingem și gustăm. 

Pratyahara se referă la retragerea simțurilor de la obiecte externe și de la nevoia noastră modernă de satisfacție constantă din partea stimulilor senzoriali. 

Mintea și impresiile noastre sunt în mod constant atrase către exterior pentru a evalua toate informațiile pe care le aduc simțurile. Evaluarea implică clasificarea a ceea ce a fost perceput. De multe ori, ne agățăm cu tărie de ceea ce credem că este de dorit, împingem departe ceea ce credem că este nedorit și ignorăm ceea ce noi credem a fi neutru pentru noi, pentru nevoile noastre. 

Pratyahara oferă minții noastre un moment in care să ne odihnim și ne învață să fim liberi, sa nu ne agățam de orice stimul exterior și sa ne atașam de diverse lucruri. Prin retragerea atenției de la impresiile negative, pratyahara întărește imunitatea minții.

Când aruncăm o pietricică într-un iaz, reflexia noastră devine distorsionată de valurile rezultate. Mintea noastră funcționează în același fel. Fiecare gând creează o undă care distorsionează capacitatea de a ne vedea adevărata față în mod clar. 

Perturbat în mod constant de aceste valuri, începem să credem că reflexia distorsionată este cine suntem cu adevărat. Practicarea pratyahara calmează mintea, permițându-ti să te vezi clar.

Pilonii in Yoga – a 6-a ramură: Dharana – concentrarea pe un singur punct

Pratyahara va crea contextul perfect pentru dharana, adică pentru concentrarea mentală intermitentă. 

Dacă asanele ne temperează corpul, pranayama ne ajută să controlăm energiile.

Prin pratyahara blocăm simțurile, dharana ne ajută să ne concentrăm asupra unui singur lucru, fără sa fim distrași de vreun gând sau factor din exterior. 

Când mintea trece de la a experimenta gânduri împrăștiate aleator la a se stabili pe un singur punct de concentrare, se poate observa o absorbție complete. 

Prin practicarea unui singur punct de concentrare, golim mintea de toate gândurile care ne distrag atenția. Acest lucru poate fi realizat:

•  concentrându-ne pe respirație, 
• prin numărare, 
• recitarea mantrelor sau 
• observând o flacără de lumânare sau o imagine. 

Pentru că suntem în mod constant încurcați ca într-o pânză de păianjen în:

•  retrăirea amintirilor din trecut sau 
• în proiectarea unei vieți viitoare, 
• în anticiparea a ceea ce va veni

rareori se intampla sa trăim în momentul prezent – cu o minte calmă și concentrată. 

Cu toate acestea, acest scop este crucial atunci când  încearcăm să atingem autorealizarea. Puterea este în prezent, nu în trecut și nici în viitor!

A șaptea ramură Dhyana – Meditație

Dhyana sau contemplarea (meditația), unul dintre Pilonii in yoga, cea de-a șaptea ramură a practicii yoga. Reprezintă concentrarea permanentă. Chiar dacă dhyana pare similară cu dharana, există o linie fină care le desparte pe cele două. 

În timp ce dharana presupune concentrarea asupra unui singur lucru, fără a fi distrași, dhyana presupune meditația profundă, cu intenția de a afla adevărul. 

Această ramură ne ajută să experimentăm un val de conștiință divină. Așa cum există mai multe tipuri diferite de yoga, există si mai multe moduri de a medita. 

Meditația este o formă de contemplare interioară și foarte personală care iti permite să accesezi o stare de spirit care a depășit ego-ul.

Aceasta este o stare de conștientizare pură a momentului, în prezent, care este fără judecată. Toate tipurile de meditație duc la o stare de conștientizare deplină care nu discriminează sau clasifică lucrurile într‑un mod dualist, cum ar fi:

•  percepția a ceea ce este bun față de ceea ce este rău, 
• frumos față de urât, 
• plăcut comparativ cu neplăcut etc. 

Atunci când examinăm motivele care stau în urma acestor judecați înțelegem că multe dintre acestea se bazează pe un comportament învățat, preluat, care poate varia de la o cultură la alta și nu au realitate concretă. 

Cu o reflecție consecventă și o minte deschisă, ne putem corecta percepțiile părtinitoare.

Vei dezvolta acea parte din tine numită „Observatorul”. 

Pilonii in yoga: A 8-a ramură – Samadhi – Absorbția Totală

În traducere, samadhi înseamnă „a aduce împreună”. Aceasta este stadiul final în yoga și presupune comuniunea cu divinitatea. În această etapă, simțurile sunt complet adormite, în timp ce mintea este mai alertă ca niciodată. 

Patanjali descrie acest ultim stadiu ca fiind cel care ne duce într‑o stare de extaz, conectându-ne cu întreg Universul. 

Samadhi apare atunci când mintea analitică devine absentă și se contopește, se unește cu obiectul meditației. Obiectul de meditație poate fi orice lucru la care te concentrezi în timpul meditației și pe care îl folosesti pentru a atinge o concentrare cu un singur punct. 

Cuvântul OM, o zeitate, sau o flacără de lumânare sunt toate exemple de obiecte de meditație. Absorbția totală implică sentimentul de unire cu toată creația, dizolvarea tuturor limitelor dintre actul de meditație și obiectul asupra căruia ai meditat.

Este absorbția în momentul prezent (amanaska) în cazul în care gândirea dualistă este depășită.

Mulți cred, greșit, că samadhi este scopul final al yoga. In realitate, este doar o stare temporară de spirit în care intrăm pe baza condițiilor pe care le-am cultivat pentru a o susține.

Este util să ne amintim că fiecare moment din viața ta iti oferă oportunitatea sa practici cele opt ramuri. 

Afla-ți ritmul propriu, dar stai concentrat, fii consecvent, și bucura-te de călătorie!

Cu alte cuvinte, ca să funcționăm la parametrii optimi avem nevoie în viață de: exerciții fizice, respirație corectă, relaxare, alimentație corectă, gândire pozitivă și meditație! 

Articolul are la baza cartea “Yoga pentru pitici și părinți!”, Autor: Larisa Marinica

39.00 RON – http://aius.ro/21-noutati/yoga-pentru-pitici-i-p-rin-i-499?vmcchk=1

Cu drag,

Larisa Marinica

Specialist Spa, Yoga & Wellness

Email: spawellness@yahoo.com

Mobil: 0761101595

Pagina FB:

Wellness 4 People – https://www.facebook.com/Terapiicorporale.SpaSpecialist.Yoga.SpaManagement