Mintea ta este pentru creierul tau ceea ce este un software (program, gen Office, Windows, etc.) pentru un computer. Un calculator proaspat iesit dintr-o fabrica nu face doi bani. Are doar forta bruta necesara indeplinirii unor sarcini, dar nu are inglobat instrumentul prin care aceasta forta sa fie folosita. Ulterior, pe el sunt instalate programe care iti usureaza tie sarcinile (sa scrii, sa desenezi, sa calculezi, etc.) si folosesc forta lui bruta (procesorul, memoria, hard disk-ul, etc.).  

La fel si tu: cand te nasti esti oarecum „blank”, „clean slate” (o tabla goala), pe care, din primul moment al vietii incep sa iti fie scrise instructiunile de functionare: parintii te mangaie si iti vorbesc, esti invatat alfabetul si tabla inmultirii, inveti sa iubesti si sa creezi tu insuti viata, inveti care este forma fericirii pentru tine, inveti cum sa iti dramuiesti pensia si cum sa ai grija de nepoti si in cele din urma inveti sa mori.  

In timpul vietii tale, mintea si creierul iti sunt alaturi permanent

La fel ca intr-un computer, programele instalate pot fi sterse, updatate, inlocuite cu altele noi (Windows 8 in loc de Windows 7, s.a.) atunci cand noile programe sunt mai performante sau cele vechi nu mai fac fata sarcinilor. La fel si mintea si creierul tau: din cand in cand iti mai schimbi niste convingeri, teorii, idei, judecati de valoare – ca sa se potriveasca mai bine cu circumstantele dintr-o perioada sau alta a vietii tale. Dar, la fel ca si cu calculatoarele, de multe ori actualizarea programelor ramane in urma sarcinilor. Continui sa folosesti Windows-ul vechi cand toata lumea a trecut la cel nou, continui sa nu iti faci cont de Facebook cand toata lumea este deja acolo, samd.  

In IT tehnologia este mereu inaintea software-ului

Altfel spus, intai se inoveaza un nou tip de procesor, de memorie, de transfer al informatiei, de mouse sau de tastatura mai performante, mai economice, mai ecologice, mai… iar abia apoi sunt facute programele care sa foloseasca aceste noi resurse tehnologice. La fel si cu mintea si creierul tau. Creierul nu se schimba (Slava Domnului!) – nici nu trebuie, din moment ce nici cei mai geniali oameni nu ajung sa foloseasca decat o infima parte din capacitatea lui bruta. Iar mintea ramane (ca si programele) in urma acestui potential urias al creierului, mereu si mereu.

De exemplu: ni se spune de 40 de ani cum am putea sa ne fabricam succesul autentic schimband pattern-urile felului de a gandi si actiona si totusi putini oameni urmeaza aceste descoperiri stiintifice si au rezultate extraordinare de pe urma lor. Alt exemplu: stim clar ce ar trebui sa facem diferit in viata noastra – dar nu schimbam nimic. Si stim clar ce ar trebui sa nu mai facem in viata noastra – dar nu schimbam nimic.  

Este la fel ca in grija fata de sanatatea proprie: ajungem in ultimul moment la doctor. Foarte putini dintre noi prevenim bolile pe care le-am putea avea, majoritatea ajungem sa ne refacem reactiv (postfactum) sanatatea: cati ne facem analize anuale de sange, cati ne ducem preventiv o data pe an sa ne facem un control stomatologic?  

Paradoxul 1:

In toata aceasta metafora, eu sunt in acelasi timp si detinatorul „programelor” (felului meu de a gandi) si al „computerului” (creierul, corpul ca intreg). Am posibilitatea de a fi un Steve Jobs al meu insami (produsele Apple sunt unele dintre singurele din lume care inglobeaza de la iesirea din fabrica invatat aparatul cat si aplicatiile/ programele necesare rularii lui – de aceea nu se strica niciodata si nu raman niciodata in urma competitiei).  

Paradoxul 2:

Eu sunt si creatorul programelor (felului de gandire) proprii. Sau nu? Da, aceasta este dificultatea schimbarii personale autentice: credinta mea ca mintea ma conduce, nu invers. Cu alte cuvinte, am un virus in minte care imi spune: „ramai asa cum esti, esti bine, ai fost pana acum, de ce vrei sa te schimbi” (argumente puternice, nu?). Dar am vazut si virusi (la unii – putini – oameni) care le spun: „hai sa te vad astazi cum poti fi mai bun decat ieri”. Acesti oameni creeaza istoria lumii (basca, pe a lor, proprie). Sunt cei care ne duc inainte, ne propulseazs si ne trag dupa ei. La acesti oameni, credinta principala („software”-ul principal, sistemul de operare al creierului lor) este urmatoarea: „mintea este sclavul meu, corpul este sclavul meu, emotiile sunt sclavul meu, eu le controlez pe toate”. Iar aceasta credinta este exact … 

… Paradoxul 3:

Tu esti si operatorul calculatorului (creierului) cu programele instalate pe el cu tot. Un computer bun cu un program excelent facut pentru el nu face nici cat o ceapa degerata daca nu este folosit. Sta aprins si atata tot.  

Stai aprins si atata tot? Sau esti in control?