Intr-o societate tot mai orientata catre performanta, in care speranta de viata este in continua crestere si populatia devine din ce in ce mai in varsta se pune problema sanatatii sub tot mai multe aspecte.
Din punctul de vedere al angajatorului care are nevoie de angajati sanatosi si eficienti, din punctul de vedere al angajatului: doreste sa –si gaseasca resurse fizice si psihice sa se poata bucura si de viata de dupa slujba. Din punctul tuturor de vedere: ne dorim cu totii o calitate a vietii cat mai buna.
· Preventia primara – care se concentreaza asupra factorilor de risc, prevenind instalarea bolii si crescand rezistenta organismului la boala;
· Preventia secundara – care se confunda cu tratamentul bolii per se -;
· Preventia tertiara – limiteaza consecintele fizice si sociale ale bolii simptomatice – trateaza complicatiile bolii principale.
Raportul cel mai bun cost/beneficiu este dat de preventia primara.
Factorii legati de munca, cum ar fi expunerea la toxice si stresul psihic si social influenteaza major starea de sanatate.
Din punctul de vedere al angajatorului Preventia inseamna:
· angajati mai sanatosi;
· productivitate crescuta;
· determina continuitate in business cu mai putine zile de absenta;
· productivitate mai mare in activitatile de zi cu zi;
· continuitate la locul de munca – scazand cheltuileile necesare pentru un nou angajat.
· Spre exemplu – in US pe an se pierd aproximativ 39 milioane zile de munca datorita complicatiilor obezitatii.
· Bolile gripale pentru adulti intre 18-64 de ani sunt responsabile de pierderi de 5.6 bilioane datorita la 17 milioane de zile de absenteism.
· Depresia este estimata la a cauza peste 200 milioane de zile de absenteism/an determinand pierderi de la 17 la 44 de bilioane de dolari pentru angajati.
· Complicatiile hipertensiunii sunt o cauza majora de absenteism, disabilitate si scadere a productivitatii, facand ca aceasta boala sa fie una din cele mai costisitoare pentru angajatori.
Preventia primara se face prin identificarea si influentarea factorilor de risc in populatie – prin programe de screening. Adresandu-se la nivel general politicile de sanatate publica, au ca dezavantaj major lipsa compliantei individului (desi , individul cunoaste factorii de risc nu urmeaza masurile de reducerea a acestora).
Medicina alternativa ofera posibilitatea integrarii factorilor psihoemotionali ca parte a sanatatii, acesti factori fiind omisi de rutina din serviciile clasice de sanatate.
Astfel, medicina integrativa si programele de wellness se orienteaza asupra pacientului ca individ nu numai aspura monitorizarii factorilor de risc pentru boala in general – punand la dispozitie terapii holistice atat fizice cat si spirituale.
Marele beneficiu al terapiilor alternative in scaderea mortalitatii rezida mai ales in preventiie, prin promovarea schimbarii ale stilului de viata si metode de management al stresului.
In prezent factorii care duc la deces sunt bolile cardiovasculare cauzate de fumat, obezitatea, sedentarism, consumul de alcool, consumul de droguri, toate legate mai mult sau mai putin de nivelul de stress psihic.
Medicina alternativa si programele de wellness se adreseaza cu eficienta si costuri scazute managementului stresului, dietoterapiei, terapiei somnului, cu efecte extraordinare atat in preventia primara, cat si in cea secundara sau tertiara.
In aceasta directie s-au facut numeroase studii care au relevat un impact profund si de durata al stresului asupra sanatatii.
1. Stresul cronic – afecteaza homeostazia cortizolului si, prin feed-back aspura axului hipotalamo-hipofizar poate fi asociat cu diabet zaharat de tip 2, boli cariovasculare si accidente vasculare cerebrale (Rosmond and Bjorntorp, 2000), precum si cu obezitate viscerala si abdominala (Nieuwenhuizen and Rutters, 2008; Pasquali et al., 2006).
2. Stresul psihologic contribuie la cresterea morbiditatii si mortalitatii prin scaderea imunitatii – determinand astfel o frecventa mai mare a bolilor infectioase (Brosschot et al., 1994; Lutgendorf and Costanzo, 2003), vindecarea ranilor este compromisa la indivizii stresati (Christian et al., 2006).
Un alt aspect care este cuantificat si de care se tine seama in preventia din terapiile alternative este tipul de personalitate.
Personaliltatea si dispozitia se pot constitui si ele in predictor pentru boala. Astfel: furia este ascociata cu crestere de 2-3 ori mai mare de a dezvolta angina, infarct miocardic sau moarte subita cardiaca si este asociata cu un prognostic mai nefericit al bolilor cardiovasculare deja instalate (Kawachi et al.,1996; Chang et al., 2002).
“Personalitatea predispusa la boala” care include furia, ostilitate, anxietate si depresie a fost demonstrat ca este asociata in diferite grade cu boli cardiovasculare, ulcer peptic, astm si artrita (Friedman and Booth-Kewley, 1987).
Prezenta “emotiilor pozitive” se asociaza cu o sanatate mai buna si cu o recuperare mai buna (Ryff et al.,2004). Pacientii optimisti se bucura de o sanantate mai buna, avand scazuti toti factorii de mortalitate comparativ cu non optimistii – mai ales cei de mortalitate cardiovsculara (Giltay et al., 2004).
Trasaturile de personalitate cum ar fi: preocuparea pentru sine, preocuparea pentru mediu, senzatia de implinire, si autocontrolul sunt asociate cu scaderea imbolnavirii in medii foarte stresante (Kobasa, 1979).
Relatiile apropiate, prietenia, sensul comunitatii, toate prezic rezultate mai bune pentru sanatate de la banala gripa pana la supravietuirea in bolile neoplazice. Pacientii care apartin intim unei comunitati si au relatii foarte apropiate cu semenii se recupereaza mai usor dupa infarctul miocardic, operatii chirurgicale si cancer (Ornish 1998).
Schimbarea stilului de viata – in special al dietei si al programului de somn are beneficii cuantificabile asupra sanatatii.
Consumul crescut de fibre – este asociat cu scaderea riscului cardiovascular (Retelny et al., 2008), scaderea riscului oncologic (Mulholland et al., 2008; Anand et al., 2008), scaderea in greutate (van Dam and Seidell, 2007), si scaderea mortalitatii, in general (Papanikolaou and Fulgoni, 2008).
Deprivarea cronica de somn este asociata cu hipertensiunea, infarctul miocardic, accident vascular cerebral, obezitatea, deficitul de crestere la copii, accidente de munca si scaderea calitatii vieteii, (Melamed and Oksenberg, 2002; Leger, 1994). La animale, s-a demonstrat ca deprivarea de somn creste agresivitatea si afecteaza functiile cognitive prin afectarea nivelului de citikine neuronale, radicalilor liberi de oxygen si a nivelllui cerebral de glycogen (McEwen, 2007).
Durata somnului prea scurta sau prea lunga este asociata cu sindromul metabolic (Hall et al., 2008), un status prediabetic .
Perioda prea scurta de somn este asociata cu obezitatea abdominala, nivelul crescut al glicemiei a jeunne si hipertrigliceridemie – toate componente ale sindromului metabolic. De asemenea, este asociat si cu obezitatea – probabil prin perturbarea controlului apetitului – observandu-se scaderea factorului de satietate – leptina – si cresterea hormunului ce produce foamea – grelina (Schmid et al., 2008).
Tratamente de imbunatatire a calitatii somnului oferite de practici precum yoga, tai chi, acupunctura, diete s-au dovedit eficiente in diverse studii (Gooneratne, 2008; Winbush et al., 2007; Buscemi et al., 2004), cu beneficii reale aspura calitatii vietii cu costuri scazute si fara reactii adverse.
Sigur, medicina alternativa isi gaseste locul si in preventia secundara si ce tertiara, singura sau impreuna cu practicile alopate, dar numai din perspectiva preventiei primare, si merita sa-I acordam consideratia pe care o reclama rezultatele obtinute.
Dr. Cristina Maria Hanganu- Cabinet medical care ofera optiuni terapeutice naturale integrate: acupunctura, homeopatie, gemoterapie, dietoterapie
Adresa Cabinet: Str Carol Davila nr 33, ap 2, sector 5, Bucuresti
email: perfectmedch@gmail.com
Site : www. perfectmed.wordpress.com
Explorator Wellness Virtual