Cu siguranță ați auzit foarte des în ultima vreme vorbindu-se despre microbiom sau microbiotă, în contextul sănătății digestive, dar și al sănătății, în general. Istoria cercetării microbiomului își are originile în secolul al XVII-lea, dar aprofundarea acestui domeniu de abia începe, stimulată de progresele în înțelegerea ADN/ARN și ajutată semnificativ de dezvoltarea tehnicilor moderne de calcul.

Ce este microbiomul uman?

Dar să înțelegem, mai întâi, termenii. Deși „microbiom” și „microbiotă” se folosesc cu același înțeles, totuși, termenii nu sunt sinonimi.

Microbiota se referă la varietatea de organisme – bacterii, viruși, fungi și alte microorganisme – prezente într-un singur mediu, precum intestinul uman, de exemplu. Microbiomul se referă la întreaga compoziție a tuturor microbiotelor din corpul uman.

Pentru că microbiomul este interfața cheie dintre corp și mediul înconjurător, bacateriile ne influențează în moduri variate și complexe atât sănătatea, cât și modul în care răspundem la factorii și substanțele din exterior.

Bacteriile intestinale ne pot proteja împotriva agenților patogeni, pot întări sistemul imunitar și ne pot ajuta la digestia hranei și producerea de energie sau, dimpotrivă, pot modifica substanțele cu care intră în contact într-un mod periculos pentru organism. De aceea un microbiom echilibrat înseamnă și un organism sănătos.

Se estimează că există peste 1000 de specii de microorganisme care compun microbiomul uman și între 10 și 100 de trilioane de celule microbiene, aflate într-o relație de simbioză cu celulele corpului. Iar diferitele părți ale organismului sunt gazdă pentru comunități diferite de bacterii, de aceea fiecare parte a corpului are o microbiotă specifică, adică o comunitate diferită de bacterii: microbiota intestinală, vaginală, a cavității bucale, a cavității nazale, a tractului respirator sau a pielii.

Microbiomul de bază al unei persoane se formează în primii ani de viață, dar se poate schimba în timp ca răspuns la diferiți factori, inclusiv dieta, medicamentele și expunere la mediu.

Microbiota intestinală

Subiectul principal al acestui articol este microbiota intestinală, aceasta fiind cea care influențează cel mai mult starea de echilibru a organismului.

Mai cunoscută ca flora intestinală, microbiota intestinală se referă, practic, la populația de bacterii din intestin, apreciată de specialiști ca având cam 2 kg. Două treimi din aceste bacterii sunt specifice fiecărei persoane, datorită particularităților alimentare și de mediu proprii fiecăruia dintre noi.

Microbiota intestinală joacă un rol crucial în digestie. Atunci când stomacul și intestinul subțire nu pot digera eficient anumite alimente, bacteriile sar în ajutor pentru a facilita acest proces. În plus, acestea ajută și la producția anumitor vitamine, precum vitaminele din gama B și K, și joacă un rol major în imunitate. De asemenea, microbiota intestinală participă la o serie de funcții ale organismului, printre care:

• Transformarea hranei în energie – pe lângă particularitatea de a absorbi energia din alimente, microbiota intestinală contribuie la absorbția nutrienților în organism. Microbiota descompune moleculele mari din carne și legume și ajută la digestia celulozei din plante. Tot microbiota este responsabilă și de senzația de poftă sau sațietate.
• Protecția împotriva agenților patogeni.
• Reglarea funcției imunitare – în absența bacteriilor din intestin, sistemul imunitar adaptiv nu ar exista. Mecanismele vitale de apărare ale organismului se formează când bacteriile interacționează cu agenții patogeni, învățând cum să răspundă agresiunii acestora. Astfel se formează un mecanism de răspuns rapid și eficient în fața microorganismelor agresoare. Microbiota intestinală începe să se dezvolte de la primele interacțiuni cu mediul și ajunge la o compoziție matură într-o perioadă de 3 – 5 ani. Orice afecțiune majoră suferită în această perioadă poate împiedica dezvoltarea sănătoasă a microbiotei intestinale.
• Întărirea barierelor biochimice din intestin.
• Reglarea stărilor emoționale – microbiota intestinală și creierul sunt într-o comunicare constantă, dând naștere așa numitei axe Intestin – Creier care face legătura dintre centrii cognitivi și emoționali ai creierului și funcțiile intestinale periferice prin legături neuronale, endocrine, imune și umorale.

Cercetările recente încearcă să descopere influența microbiotei intestinale asupra sănătății și riscurilor de îmbolnăvire. Se știe că o microbiotă este cu atât mai folositoare și sănătoasă cu cât este mai diversă, iar lipsa diversității poate duce la o seamă de afecțiuni precum bolile gastro intestinale, obezitate, diabet, cancer, boli cardiovasculare, afecțiuni mintale sau tulburări de spectru autist.

Conform Asociației Americane de Psihologie (APA) bacteriile intestinale produc o serie de neurotransmițători pe care creierul îi folosește pentru a regla diverse procese mentale și fiziologice, printre care memoria, învățarea și stările emoționale. APA apreciază că 95% din secreția de serotonină a organismului este produsă de bacteriile din intestin.

Putem îmbunătăți calitatea microbiotei intestinale?

De vreme ce microbiota este influențată covârșitor de alimentație și de mediul în care trăim, cu siguranță putem îmbunătăți calitatea și diversitatea acesteia. Specialiștii recomandă, astfel, o alimentație cât mai variată și bogată în mâncăruri care fermentează (varză murată) pentru că acestea vor contribui și la dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin.

Desigur, și activitatea fizică contribuie benefic la microbiota din intestin, fiind în strânsă legătură cu un risc mai mic de obezitate. Conform unei analize a Organizației Mondiale a Sănătății consumul de 25-29 de grame de fibre, zilnic, este în strânsă corelație cu un risc redus de diabet tip 2, afecțiuni cardiovasculare, atac cerebral sau cancer de colon.

Ghidurile alimentare americane recomandă, spre exemplu, un consum zilnic de 25 g fibre pentru femeile între 31 și 50 de ani, și de 31 de grame pentru bărbații adulți.

Dietele moderne, sărace în fibre, dar bogate în grăsimi, nu sunt tocmai cele mai bune opțiuni pentru o microbiotă intestinală sănătoasă și, pe cale de consecință, pentru o bună stare de sănătate.

De aceea, lumea medicală a început să studieze efectele bacteriilor ”bune”, adică al probioticelor, asupra microbiotei și microbiomului în general.

Astfel, studiile au demonstrat efectele benefice în restabilirea echilibrului intestinal ale unor tulpini de bacterii precum Lactobacillus rhamnosus, L. Paracasei, L. Plantarum, L. Helveticus, Bifidobacterium Breve, Bifidobacterium Lactis, precum și în ameliorarea simptomelor unor afecțiuni digestive frecvente.

Ultrabiotique Equilibre, pentru menținerea echilibrului florei intestinale

Când alimentația nu poate oferi întregul necesar de probiotice sau în cazurile de dezechilibre majore (cure cu antibiotice, toxiinfecții alimentare, diaree etc) suplimentarea cu probiotice s-a dovedit o soluție eficientă în restabilirea funcțiilor digestive și intestinale.

Un supliment alimentar natural, cu 20 de miliarde de fermenți lactici benefici și cu eficiență demonstrată de studii este Ultrabiotique Equlibre, pentru restabilirea echilibrului microbiotei intestinale.

Este recomandat mai ales în reechilibrarea florei afectată de curele de antibiotice, dar și pentru întărirea imunității și în disbiozele (dezechilibre ale florei) de orice altă cauză. Se prezintă sub formă de capsule vegetale și este recomandat în cure de 10 (concomitent cu administrarea de antibiotic) sau de 30 de zile (în prevenție), câte o capsulă pe zi.

Gama de suplimente alimentare naturale Ultrabiotique este creată special pentru restabilirea echilibrului florei intestinale și este produsă de grupul francez Havea, lider european în producția de suplimente alimentare.

Surse:

Medical News Today, medicalnewstoday.com

National Library of Medicine (National Center of Biotechnology Information) https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/