Ce am fi noi fără credința în Dumnezeu? Posibil ca ultimul lucru la care te gandesti intr-o perioada foarte stresanta este sa te pui in genunchi. Și sa te rogi sau poate sa mergi la liturghie. Insa din ce in ce mai multi cercetatori descopera ca rugaciunea este una dintre cele mai puternice si eficiente remedii anti-anxietate.
Se pare ca oamenii credinciosi rezista mult mai bine in fata stresului. Se vindeca mai repede de boli si sunt mai relaxati in general. In cadrul studiului desfasurat de Institutul National de Cercetare Medicala din Canada (care a cuprins 126,000 de respondenti), se arata ca prin religie durata de viata creste cu pana la 29%. De asemenea, persoanele implicate in studiu au dat dovada de emotii mult mai pozitive si niveluri mai mici de anxietate si depresie. Spre deosebire de cei care au declarat ca nu cred in Dumnezeu.
Un alt studiu extrem de relevant in acest sens ii apartine lui Harold Koenig, profesor asociat la Universitatea Duke (catedra de medicina si psihiatrie). Acesta a analizat peste 1000 de studii legate de subiect si a ajuns la urmatoarele concluzii:
– oamenii care nu merg la biserica si ajung spitalizati vor avea o perioada de recuperare de aproximativ trei ori mai lunga decat cei care sunt religiosi;
– pacientii cu probleme cardiace practicanti ai unei religii au o rata de supravietuire de 14 ori mai mare decat cei nepracticanti;
– varstnicii care nu frecventeaza biserica prezinta o probabilitate de a face infarct de doua ori mai mare decat persoanele care nu sunt religioase;
– persoanelor credincioase nu prea le dau de furca depresia si anxietatea. Iar in cazul extrem in care totusi cad in depresie, recuperarea este mult mai rapida.
In primul rand, religia si credinta ofera un sprijin social. O sursa constanta de incredere si dragoste. Increderea in Dumnezeu le ofera oamenilor un sens al vietii, lucru care ii face sa inteleaga si rostul experientelor negative prin care trec. Exista insa si explicatii stiintifice.
Un studiu efectuat in 2010 de Andrew Newberg (neurolog din cadrul spitalului Thomas Jefferson, Philadelphia) impreuna cu echipa lui sugereaza ca in creierele oamenilor care se roaga se observa mai multa activitate in lobii frontali decat in cortexul prefrontal (spre deosebire de cei care nu se roaga de obicei). Utilizarea acestor zone cerebrale stimuleaza calmul in general. O alta ipoteza este ca valorile promovate de religie (iertarea, iubirea, compasiunea) devin parte integrata a creierului. Și de aceea persoanele credincioase sunt adesea mai linistite si nu se lasa daramate de stres.
Surse:
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24702209
www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23420279
www.jstor.org/stable/27512945
Explorator Wellness Virtual
