La cea de-a patra scurta intalnire – interviu pe subiectul fundamentelor starii de bine, organizata pentru membrii comunitatii EXEC-EDU, am povestit despre ce inseamna Well-being si care este diferenta fata de Wellness.

Concluziile discutiei despre ce inseamna well-being sunt:

• Gallup a studiat Well-being-ul timp de 50 de ani – au inceput după cel de-Al Doilea Război Mondial si au incheiat pe la inceputul anilor 2000.
• Concluzia lor a fost că Well-being – starea de bine – depinde de cinci factori: Self Well-being, Social, Community, Career si Financial.
• Din studiu a rezultat ca numai 7% din oameni au dat rezultate ok pe toate cele cinci axe ale well-being-ului, în timp ce 66% ok la câte una dintre ele.
• Cele 5 axe ale well-being-ului sunt:

1. Self Well-being

inseamna echilibrul meu ca persoană: corp, minte, suflet, emoțional despre care noi am vorbit pe larg în primul film despre “Ce înseamnă Wellness” . Cu cat suntem mai echilibrati, cu cât suntem noi mai bine noi cu noi înșine, avem mai multa energie si cu atât mai mult ne vom implica și vom fi bine în toate celelalte axe (Social, Community, Career, Financial Well-being).

2. Social Well-being

A fost făcut un alt studiu despre fericire care a durat 75 de ani. Au ajuns la concluzia că pentru a fi fericiți cele mai importante sunt relațiile sociale. Dar relații sociale însemnând că ne vedem și interacționăm, nu social media. Practic social well-being  înseamnă capacitatea noastră de a avea relatii puternice, pline de dragoste: că iubim oamenii și ne face plăcere să stăm cu ei, să fim în preajma lor, să discutăm cu ei și practic asta este capacitatea noastră de a avea niște relații fericite și împlinite cu cei din jurul nostru. Se aplica inclusiv pentru familie, dar si colegii de la birou. Starea noastră de bine la birou depinde foarte mult de relatia cu colegii noștri dar și cu șeful. Si asta se leagă de performanța pe care o avem.

3. Community Well-being

se refera la cât de dispuși suntem noi să ne implicăm în comunitatea din care facem parte, din comunitatea de la bloc, sau de la un cartier rezidențial etc. Sau depinde in ce alte inițiative, ONG-uri dorim să ne implicam și cât de mult ne implicăm, cu cât suflet ne implicăm.

4. Career Well-being  

Contează foarte mult să ne placă ceea ce facem. Dar, din păcate sunt foarte puțini oameni care lucrează ceea ce le place să facă, ceva pentru care să simtă că s-au născut să facă. Sunt niște studii care arată ca un procent foarte mic de oameni sunt ok la locul de munca, si cu ceea ce au ei de făcut ca activitate, nu neapărat de locul de munca în sine.

5. Financial Well-being

Este vorba de relația noastră cu banii noștri. Pentru că adevărul e că nu trebuie să avem mulți bani ca să fim fericiți. S-a făcut un alt studiu care a demonstrat că dacă ar dispărea cu totul sărăcia din lume, oamenii ar fi mai fericiți cu 5%. Deci nu partea financiară conteaza, ci cum gestionăm banii pe care îi avem. Cum alegem să-i cheltuim.

Este nevoie să cheltuim pentru că trăim într o zonă de consum, dar e nevoie să și investim, e nevoie să și economisim. Trebuie să și dam mai departe din surplusul pe care îl aveam. Din alte studii rezultă clar că suntem mai fericiti in momentul în care ii donam.

Totodata, suntem mai fericiți în momentul în care trăim experiențe, și nu îi cheltuim pe bunuri materiale ș.a.m.d.

Este nevoie și de educație financiară pe care noi românii din păcate nu avem, dar pe care o putem cultiva cel puțin la copiii noștri. Sunt mai multe paliere pe care le putem aborda și în programele de well-being, dar și în școli. Unele școli chiar au început să facă cursuri de educație financiară.

Program Corporate Well-being

• Un program de well-being în companii trebuie să se adreseze tuturor celor cinci axe. Am văzut în diverse companii de training “programe de well-being” desi vand hobby-uri. Deci nu au absolut nicio legătură, denumirea aceea ar trebui schimbata. Pentru ca efectiv induce oamenii in eroare. Hobby-urile se pot incadra la Social Well-being, pentru că stai lângă oamenii care au aceeași pasiune cu tine. Ajută la socializare, dar nu poți să spui că ai un program de well-being și să oferi hobby-uri.

Ce inseamna Well-being – studiu de caz: Blue Zones

• Exista niște zone din lume în care traiesc cei mai mulți centenari, și se numesc Blue Zones.

• Ei respectă exact axele well-being-ului:
  • După cum le poți vedea pe harta aceasta, sunt situate în diverse părți ale lumii. Oamenii au evident culturi complet diferite și obiceiuri complet diferite.
  • Au in comun o ieșire la ocean – si se vede in faptul că toți consumă pește, nu consumă carne. Dar nici pește nu consumă chiar atât de des, adică maxim de 3 ori / săptămână.
  • Socializeaza foarte mult
  • absolut toți sunt foarte credincioși,
  • fac foarte multă mișcare. Nu se duc la fitness, dar isi aranjeaza grădinile, se deplaseaza doar pe jos pentru ca sunt populatii relativ sarace si nu prea au masini.
  • Se pune mult accentul pe partea de socializare, de implicare în comunitate – absolut toți sunt foarte implicati, și toți lucrează doar ceea ce le place lor să lucreze. Nimeni nu face ceva ce nu-i place, și rezultatul se vede. Sunt persoanele care traiesc cel mai mult din lumea aceasta.
• Noi (OPTBR – Organizatia Patronala a Turismului Balnear in Romania si despreSpa.ro) avem un proiect in zona balneo: ne-am propus sa transformam o stațiune balneară din România, pe cât posibil, într-un Blue Zone. Evident, e un proiect care se va întinde pe termen lung. Am convingerea că-l vom face și vom vedea diferența în 10-15 ani.