Prezenteism

Absenteismul (a fi absent de la locul de munca) a starnit multe controverse in ultimii ani. Astazi nu este, insa, singurul concept care face furori in randul corporatiilor. A aparut si un frate de-al sau – numit „prezenteism” – care se manifesta prin frecventarea locului de munca in ciuda unei conditii precare de sanatate. Conform studiilor recente, prezenteismul ar cauza o scadere si mai pronuntata a productivitatii decat absenteismul.

In momentul de fata prezenteismul este analizat de cercetatori din doua perspective: o perspectiva britanica/europeana care pune accentul pe simptomele si cauzele fenomenului si un punct de vedere american care incearca sa clarifice raportul dintre prezenteism si scaderea productivitatii.

Cauze

Studiile arata cum anumiti factori (salariile relativ mari; apartenenta la o companie aflata intr-un proces de restructurare/in regres; un loc de munca instabil/temporar; suprasolicitarea) sunt asociati cu reducerea fenomenului de absenteism. Teama de a dezamagi sau de a pierde locul de munca actual ii determina pe angajati sa mearga la serviciu, chiar daca nu se afla intr-o stare de sanatate adecvata.

Scaderea productivitatii

Specialistii au ajuns la concluzia ca prezenteismul are un caracter „colectiv” mult mai pronuntat decat absenteismul. Acest lucru nu inseamna ca productivitatea ar creste daca oamenii ar fi sfatuiti sa lipseasca de la locul de munca, dar indica faptul ca, desi productivitatea scade semnificativ datorita absenteismului, aceasta ar putea avea si mai mult de suferit din cauza prezenteismului, care a devenit un fenomen „de proportie” si afecteaza din aceasta cauza un numar foarte mare de persoane.

Un model teoretic

Gary Johns, autorul cartii Prezenteismul la locul de munca, porneste de la existenta unui model ideal, prestabilit de „sanatate perfecta”. Aceasta stare desavarsita este intrerupta de un „incident medical” a carui gravitate va hotari firul lucrurilor si anume daca angajatul suferind va apela la prezenteism sau absenteism. Problema medicala poate fi acuta (ex. gripa), episodica (ex. o migrena) sau cronica (ex. instalarea ulcerului).

Este unanim acceptat faptul ca o intelegere profunda a prezenteismului este imperativa. Specialistii din domeniile nutritiei, psihologiei, culturii organizationale, dezvoltarii personale si resurselor umane trebuie sa-si uneasca fortele in vederea stabilirii felului in care este declansata absenta angajatului. Mai mult, trebuie avuti in vedere si factorii care contribuie la luarea unei decizii cu privire la intoarcerea la locul de munca. Asemenea cunostinte vor contribui semnificativ la acuratetea estimarilor costurilor cu angajatii, iar corporatiile vor putea gestiona mult mai eficient problema prezenteismului.