Glanda pineală secretă melatonina, hormonul responsabil pentru reglarea ritmului somn-veghe. De aceea, aceasta este foarte importantă.
Glanda pineală (sau epifiza) este o glanda mica situată adânc în centrul creierului. Numele provine de la forma sa caracteristică, cea a conului de pin. Celor care practică meditația le este cunoscută ca „al treilea ochi ”, sediul spiritualității și al echilibrului.
În prezent, știm că această glandă secretă melatonina, un hormon derivat din neurotransmițătorul serotonină. Acesta este foarte important în reglarea ceasului intern al organismului.
Așa cum probabil știi, creierul este compus din două emisfere distincte conectate prin fibre. Glanda pineală este situată exact în centru, între cele două emisfere. Celulele sale de specialitate se numesc pinealocite. Acestea sunt responsabile de producerea melatoninei.
Glanda pineala este ceasul intern al corpului, deoarece regleaza ritmul circadian, sau ritmurile de somn/veghe. Dar și următoarele condiții: semnele de oboseală și lipsa de claritate. Melatonina este hormonul responsabil pentru reglarea ritmurilor circadiene. Producția sa depinde de cantitatea de lumină la care este expus individul. Cantități mai mari de melatonină sunt eliberate în condiții de lumină scăzută pentru a promova somnul. În cazurile de modificare a ritmului de somn/trezire sau în cazul sindromului „jet lag” (adică acel sindrom generat de schimbarea zonei geografice), se pot lua suplimente alimentare pe bază de melatonină, pentru a restabili echilibrul pierdut.
Cercetările științifice arată că, totuși, legătura dintre melatonină și somn poate să nu fie atât de simplă. Conform unor studii, eliminarea glandei pineale la șoareci nu ar afecta nivelurile normale de activitate, atunci când animalul este expus ciclului natural al luminii – întuneric.
Prin urmare, rolul acestei glande poate varia foarte mult între diferite animale.
Metabolizarea oaselor: cercetările efectuate pe șoareci au sugerat că modificările funcției glandei pineale pot afecta metabolismul osos.
Femeile aflate la menopauză sunt semnificativ mai vulnerabile la osteoporoză. Acest lucru poate părea ca urmare faptului că eficiența glandei pineale tinde să scadă odată cu vârsta.
Același studiu arată că suplimentele de melatonină ar putea ajuta la creșterea masei osoase, acționând ca un scut împotriva osteoporozei postmenopauză.
Bunăstarea mentală: somnul și bunăstarea mentală sunt indisolubil legate. Privarea de somn poate provoca sau agrava anumite tulburări.
În schimb, unele tulburări psihologice pot, de asemenea, face dificilă odihna. Unele dintre aceste tulburări au fost legate de expunerea la lumină.
De exemplu, tulburarea afectivă sezonieră este o formă de depresie care afectează starea de spirit a unei persoane și tinde să apară atunci când nivelurile de lumină sunt scăzute (toamna-iarna). Aceasta poate fi cauza modificărilor sensibile ale secreției de melatonină.
Cercetările științifice arată că glanda pineală poate modifica comportamentul glandei pituitare: melatonina poate condiționa glanda hipofizară în secreția de hormoni care joacă un rol esențial în dezvoltarea ovarelor și testiculelor și reglează funcții precum ciclul menstrual feminin.
Îmbătrânirea: odată cu înaintarea în vârstă, glanda pineală tinde să secrete cantități mai mici de melatonină.
Este puțin probabil ca melatonina să fie singura responsabilă pentru schimbările fiziologice legate de vârstă, dar nivelurile reduse de melatonină pot contribui la înțelegerea procesului de îmbătrânire. La bătrânețe, oamenii tind să doarmă mai puțin sau au dificultăți să adoarmă.
Simțul orientării: studiile științifice efectuate pe persoane cu disfuncții ale glandelor pineale au relevat faptul că afectarea acestei glande este asociată cu o scădere a orientării.
Glanda pineală poate acumula depozite de calciu, care, dacă sunt în exces, o pot împiedica să funcționeze corect. Deoarece glanda pineală este strâns asociată cu hipotalamusul, bolile care îl afectează pe acesta (tumori sau disfuncții hormonale) pot duce la disfuncții ale glandei pineale.
O schimbare semnificativă a ritmurilor circadiene: acest lucru poate însemna prea mult sau prea puțin somn, o stare activă și neliniștită în miezul nopții sau senzația de somn în timpul zilei.
Alte simptome ale afectării funcției glandei pineale pot include manifestări aparent generale, cum ar fi dureri de cap, greață, vărsături sau tremor, sens modificat de direcție.
Sau probleme care nu sunt atribuite imediat funcțiilor glandei, cum ar fi: modificări ale fertilității, ciclul menstrual sau ovulația normală, condițiile de osteoporoză.
Se poate recomanda climatoterapie, aeroterapie, climatul de munte, alaturi de kinetoterapie, hidrokinetoterapie, cura de teren.
Statiuni recomandate: Vatra-Dornei, Borsec, Slănic Moldova, Sinaia, Borşa, Predeal.
Dr. Gabriela Dogaru
Medic primar Recuperare, medicină fizică şi balneologie – Spitalul Clinic de Recuperare Cluj Napoca
Prim – Vicepreședinte Asociația Română de Balneologie
Explorator Wellness Virtual
