Optimismul reduce riscul bolilor de inimă este concluzia la care au ajuns mai multe studii. Chiar și fără o confirmare de specialitate, putem realiza că a fi optimist e mult mai indicat, dacă e să contorizăm rezultatele fiecăruia dintre noi. Când sunt optimistă, lumea mi se deschide larg în față și aproape orice pare realizabil. Imediat ce s-a terminat doza de optimism, mi se prezintă în față un alt bilanț al lucrurilor și orice efort de a gândi doar, că aș putea realiza ceea ce mi-am propus, e practic în zadar în acel moment. Să revenim totuși la prima fază și să fim optimiști!
O revizuire mare a Universității Harvard (200 de studii, 2012) privind riscul cardiovascular și starea emoțională a constatat că trăsăturile de optimism și de speranță, precum și niveluri mai mari de fericire și de satisfacție în raport cu viața cuiva, erau legate de reduceri semnificative ale riscului de boli de inimă și de accident vascular cerebral.
Revizuirea amintită a investigat asocierea dintre bunăstarea psihologică din psihologia pozitivă (PPWB) și bolile cardiovasculare (BCV). De asemenea, au fost luate în considerare mecanismele prin care PPWB poate fi legat de BCV, concentrându-se pe comportamentele de sănătate (de ex., fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, calitatea și cantitatea somnului și consumul de alimente) și funcțiile biologice (de ex., cardiovasculare, inflamatorii și procese metabolice) care sunt cele mai relevante pentru sănătatea cardiovasculară.
PPWB este un concept larg. De aceea, cercetătorii consideră că nu toate aspectele PPWB pot fi asociate cu sănătatea cardiovasculară. Astfel, cercetătorii au făcut distincție între starea de bine eudaimonică, bunăstarea hedonică, optimismul și alte măsuri de bunăstare atunci când au făcut referire la literatura de specialitate.
Rezultatele arată că PPWB protejează constant împotriva BCV, independent de factorii de risc tradiționali și de starea de rău. Mai exact, optimismul este asociat cel mai puternic cu un risc redus de evenimente cardiovasculare.
În general, PPWB este, de asemenea, asociat pozitiv cu comportamentele de sănătate restauratoare și funcția biologică și invers asociate cu comportamente deteriorate de sănătate și funcție biologică. Sănătatea cardiovasculară este în mod constant mai asociată cu optimismul și cu bunăstarea hedonică decât cu bunăstarea eudaimonică. Deși acest lucru s-ar putea datora în parte unor dovezi mai limitate disponibile despre bunăstarea eudaimonică.
Studiul 1. Mai puțin bine studiată a fost asocierea potențială între mentalități pozitive și negative și riscul cardiac. O astfel de mentalitate este nivelul de optimism al individului, definit în mod obișnuit ca tendința de a crede că lucrurile bune se vor întâmpla în viitor.
Studiul 2. Studiile empirice au indicat de mult că persoanele mai optimiste au mai multe șanse să aibă succes la locul muncă și la școală, în sport, politică, relații și alte forme de viață.
Studiile 3 – 4. Un studiu mai recent a raportat, de asemenea, asocieri pozitive între optimism și o serie de rezultate favorabile pentru sănătatea fizică.
Studiile 5-6. Cu toate acestea, aprecierea optimismului și pesimismului în practica medicală cardiacă este neobișnuită. În 2001, Kubzansky și colegii săi au raportat primul studiu, pentru a găsi o asociere între un optimism mai mare și un risc mai scăzut pentru rezultatele cardiace specifice, inclusiv angină, infarct miocardic și moarte cardiacă. Aceștia au arătat efecte ale optimismului dincolo de cele ale depresiei sau ale altor forme de suferință psihologică. O constatare critică, deoarece astfel de constatări reflectă pur și simplu absența depresiei și nu efectele active ale optimismului.
De atunci, rezultate similare au fost descrise în alte studii, 7 – 20 și majoritatea studiilor au considerat depresia sau stresul ca un potențial confuz.
Pentru a considera mai sistematic aceste descoperiri, a fost efectuată o meta-analiză a studiilor care au evaluat asocierea dintre optimism și pesimism și rezultatele cardiace adverse. Obiectivele cercetătorilor au fost să evalueze amploarea acestei asociații, coerența rezultatelor dintre studiile raportate, influența potențialilor confuzi și calitatea literaturii raportate.
Meta-analiza, publicată 27 septembrie 2019, în JAMA Network Open, a constatat că optimismul este asociat cu un risc mai mic de evenimente cardiovasculare precum atacul de cord și accidentul vascular cerebral , precum și moarte precoce.
„Cu cât persoana a fost mai optimistă, cu atât a fost redus riscul de atac de cord, accident vascular cerebral sau moarte timpurie”, spune autorul principal al studiului, dr. Alan Rozanski, MD, cercetător la Școala de Medicină Icahn a Spitalului Mount Sinai din New York.
Pentru a examina posibile asocieri între optimism și riscul de evenimente cardiovasculare și decesul general, această meta-analiză observațională a examinat 229.391 de participanți din 15 studii diferite, care au avut loc între 2001 și 2017. Dintre acestea, 14 studii au fost prospective – ceea ce înseamnă că participanții au fost urmăriți în perioada de studiu pentru un anumit rezultat – și unul a fost un studiu de cohortă retrospectivă – ceea ce înseamnă că participanții au experimentat toate rezultatele (cum ar fi un atac de cord). Cercetătorii au căutat apoi factori de risc care ar fi putut provoca sau contribui la acest lucru.
Studiile incluse au utilizat o varietate de metode de screening diferite, pentru a determina nivelul de optimism. Inclusiv Minnesota Multiphasic Personality Inventory (MMPI) și Testul de orientare a vieții revizuit (LOT-R).
Participanții au fost urmăriți pentru evenimente cardiace sau deces pentru o medie de 14 ani. Persoanele din studiu, care au fost apreciate ca fiind cele mai optimiste prin răspunsurile lor la instrumentele de diagnostic, au avut cu 35% mai puține probabilități decât cele mai puțin optimiste să aibă un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Și cu 14% mai puțin probabil să moară din orice motiv.
În analiză au existat câteva limitări. Vârstele participanților au variat. Deși multe studii s-au limitat la persoane în vârstă, câteva au inclus persoane cu vârsta de 30 sau 40 de ani. Cercetătorii nu au controlat fumatul, diabetul sau hipertensiunea arterială. Ceea ce ar influența probabil evenimentele cardiovasculare sau moartea timpurie.
Cercetătorii au exclus din studiu persoanele cu depresie clinică, care „este diferită de pesimism și ar fi putut încurca rezultatele”, după cum declară Luke Laffin, MD, cardiolog la Clinica Cleveland din Ohio.
Există dovezi că persoanele cu perspective optimiste au obiceiuri de sănătate mai bune, spune Rozanski. „Au mai multe probabilități de a face exerciții fizice, sunt mai predispuși să aibă diete mai bune și mai puțin probabil să fumeze”.
Un studiu publicat în ianuarie 2015 în Health Behavior and Policy Review, care a urmărit peste 5.000 de adulți cu vârste cuprinse între 52 și 84 de ani, a descoperit că persoanele care erau optimiste aveau mai multe șanse să aibă o dietă mai sănătoasă, să facă exerciții fizice și să aibă un indice de masă corporală (IMC) în intervalul sănătos, în comparație cu oameni mai pesimiști.
Cercetările sugerează că o perspectivă pesimistă poate avea un efect asupra chimiei creierului în factori precum inflamația și metabolismul. „Avem noi date care arată că persoanele care sunt pesimiste sunt mai susceptibile să aibă inflamații sau anomalii în metabolismul glucozei sau la rezistență la insulină, ceea ce le-ar putea pune în pericol viitor pentru diabet”, spune Rozanski.
„Optimismul este mai mult decât o simplă stare de spirit”, spune Rozanski.
„Studiile de personalitate care au analizat gemenii care au fost separați la începutul vieții estimează că doar aproximativ un sfert din optimism este genetic, iar restul provine din alți factori”, adaugă dr. Rozanski.
Și optimismul se învață, așa cum se încearcă atingerea fericirii.
„Un mod de a începe să dezvolți mușchiul gândirii pozitive este să exersezi recunoștința. O modalitate de a exersa recunoștința este să scrieți lucrurile pentru care sunteți recunoscători”, spune Rozanski.
În jurul anilor ’50, experții au început să identifice factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, spune dr. Alan Rozanski. „Acest lucru a început cu Framingham Heart Study, în care am aflat că hipertensiunea, colesterolul ridicat, fumatul și diabetul ar putea crește probabilitatea de apariție a bolilor de inimă”, precizează dr. Rozanski. „Apoi, în anii 1980, anchetatorii au descoperit că depresia, singurătatea și anxietatea erau, de asemenea, factori importanți”, adaugă acesta.
În această meta-analiză a 15 studii, incluzând 229.391 de persoane, optimismul a fost asociat cu un risc mai mic de evenimente cardiovasculare. Iar pesimismul a fost asociat cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare. Asocierea în comun a fost similară cu cea a altor factori de risc cardiaci bine stabiliți.
Rezultatele sugerează că promovarea optimismului și reducerea pesimismului pot fi importante pentru sănătatea preventivă. Iar concluzia noastră personală trebuie să rămână aceeași de la care am pornit: Să fim optimiști! E mult mai sigur, sănătos și recomandat!
Source:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22506752/
https://www.everydayhealth.com/emotional-health/optimism-tied-reduction-cardiovascular-disease-risk/
Virtual Wellness Explorer
