Meditatia – tehnici de meditatie. Exista multe idei diferite, unele chiar contradictorii, vizavi de meditation. In primul rand, trebuie lamurit ca ea nu are nicio legatura cu viata de calugar sau ascet care incearca sa se izoleze de lume. Nu este nici o credinta sau o religie. Nu trebuie sa iti schimbi viata pentru a incerca si tu meditatia. Exista mai multe tehnici de meditatie care ii ajuta pe incepatori sa descopere si sa intre in contact cu interiorul lor. Spre exemplu, meditatia Vipassana, Zazen, Osho, tantrica, budista etc. Dar meditatia nu este o tehnica, ci o intelegere, o constientizare a ceea ce suntem noi in realitate.
Toate tehnicile de meditatie au acelasi scop – antrenarea spiritului, un antrenament asemanator celui pe care il necesita practicarea unui sport. Antrenamentul meditativ are scopul de a elibera spiritul de gandurile negre si griji. Meditatia ne ajuta sa nu mai fim sclavii acestei lumi, gandurilor si emotiilor si sa devenim observatori, un martor tacut care stie ce corespunde cu adevarat naturii sale. Odata ce suntem eliberati, viata devine mai armonioasa.
Termenul se refera la numeroase tehnici care permit dezvoltarea calmului, a relaxarii, concentrarii focalizate, bunavointei, compasiunii. Cum sunt numeroase calitati diferite care pot fi dezvoltate, exista mai multe forme diferite de practica, avand fiecare un scop particular.
S-a demonstrat ca meditatia are numeroase efecte benefice medicale si psihologice, printre care: starea de bine, intarirea sistemului imunitar, dezvoltarea materiei corticale in creier si incetinirea imbatranirii.
Meditatia: imbunatateste calitatea vietii persoanelor care au cancer, reduce stresul si anxiety, previne tulburarile cardiovasculare, reduce hipertensiunea, scade simptomele depresive ale femeilor cu fibromyalgia, reduce durerile cronice la persoanele in varsta. Meditatia este contraindicata persoanelor care sufera de epilepsie.
Practicile meditatiei budiste pot fi clasate in practici shamata si practici vipashyana. Primele calmeaza spiritul si ajuta la dezvoltarea concentrarii focalizate si a emotiilor pozitive. Practicile vipashyana se bazeaza pe calmul, concentrarea si emotiile pozitive generate de shamata pentru a ne ajuta sa dezvoltam constientizarea inter-relationarii dintre fiinte. In meditatie, folosim un obiect asupra caruia sa ne focalizam atentia. Putem folosi senzatiile respiratiei, relatiile noastre emotionale cu noi insine si cu ceilalti, senzatiile fizice ale corpului, simturilor si imaginilor vizualizate.
Meditatia budista are obiectivul de a avea o cunoastere intelectuala a adevarului vietii in scopul de a ne elibera de iluzii. Daca meditatia nu da rezultate care tind spre acest obiectiv inseamna ca nu functioneaza ceva cu tehnica sau maniera utilizata. Principiul meditatiei budiste este sa fii atent la miscarile corpului si la evolutia constanta a starilor de spirit. Ascultarea corpului si spiritului serveste la distrugerea iluziei de sine. Si la eliberarea noastra de zgarcenie si de atasamentul fata de obiecte. Este o disciplina pe termen lung si care se practica luand o pauza de la grijile proprii si de la lumea exterioara. Acestea sunt principiile de baza ale meditatiei budiste.
Ceea ce diferentiaza meditatia budista de alte tehnici de meditatie este faptul ca meditatorul ajunge sa isi uite temerile. Ne este teama pentru ca ne asociem corpul cu spiritul si orice atac asupra unuia sau altuia este vazut ca un rau facut sie insasi. Dar cel care reuseste sa scape de aceasta iluzie nu se mai teme de nefericire si de moarte. El are aceeasi atitudine in fata succesului si a esecului, fara sa fie afectat.
Kin Hin este o alta forma de meditatie care are loc intre doua perioade zazen. Este vorba de o forma de zazen in picioare, un fel de continuitate a meditatiei asezate.
Virtual Wellness Explorer
