Creativitatea a fost definitia in multe feluri. Din punctul meu de vedere, ea inseamna capacitatea de a asocia lucruri de emisfera stanga cu reprezentari de emisfera dreapta. Cu cat aceasta abilitate este mai pregnanta la un om, cu atat acel individ poate fi considerat mai creativ.   

Din pacate, dupa varsta de 6 -7 ani, in viata oricarui copil, datorita sistemului educational formal (cam la fel peste tot in lume), aceasta capacitate cade in adormire. Educatia standardizata inventata la inceputul secolului pentru lumea aflata atunci in curs de industrializare este desueta si produce pe banda rulanta indivizi cu pretentii extreme de logica si rationalitate (emisfera stanga), in dauna unora completi. Si de aici, dureri toata viata: ceea ce iti spune sufletul si intuitia (ilogic, irational de cele mai multe ori) intra in coliziune cu normele rationale si logice ale societatii in care traim. Ar putea cineva face versuri la birou fara sa fie luat in deradere? Ar putea folosi un top-executiv emotiile si spiritul epic in discursurile sale in fata unui auditoriu rational si care asteapta lucruri logice? 

Creativitatea unui copil deriva din functionarea completa a creierului sau. Partea dedicata experimentarii este activa constant in primii ani de viata, dar functionarea ei se atrofiaza pe masura ce evoluam in societate.

Ne complacem in utilizarea acelorasi solutii pentru probleme diferite, folosind acelasi mod de gandire bazat pe circularea acelorasi convingeri.  

Coaching-ul pune un individ in postura in care isi foloseste auto-observarea actelor si convingerilor proprii, raportul dintre ele si valorile proprii si context/ mediul in care activeaza. Aceasta auto-observare duce, mai devreme sau mai tarziu la experimentarea unor cai de actiune noi – Besides convingerile vechi, altfel decat comportamentele prezente, mai aproape de valorile proprii. Si iata cum este re-stimulata partea creativa, a explorarii si curiozitatii, la inceput fata de sine si mai apoi fata de lume. Iar curiozitatea este ingredientul principal al creativitatii.

Legile creativitatii nu sunt multe, dar sunt revelatoare:  

​a. Creativitatea are de-a face, in primul rand, cu existenta multor idei, cu generarea de multe idei​

Cand ​sunt puse laolalta mai multe perspective; Cei mai creativi oameni de pe planeta sunt cei care pot asocia in „produsul” lor idei din multe domenii, provenite de la multi oameni ​sau din mai multe perspective personale​, din multe perioade de timp. ​

Tip: schimba-ti des perspectivele asupra unei probleme.​ Renunta temporar (1 zi) la ceea ce crezi si ce faci si fa lucrurile altfel/ pe dos.  

​b. Generarea de idei valoroase si in timp util; Aceasta apare atunci cand cei ce le genereaza au la indemana instrumente si metode simple pentru a face acest lucru. 

Tip: citeste o carte cu instrumente de generare a creativitatii. Deseneaza mai des. Asculta muzica diferita de cea pe care o asculti, intalneste oameni diferiti de tine, imbraca-te cum nu te-ai imbraca. ​  

c. Cele mai utile si usor de implementat solutii noi pentru o problema vin de la cei care au avut anterior aceeasi problema sau care s-au mai gandit la ea. Trebuie doar provocati sa se gandeasca in mod creativ (in moduri noi) la acea problema​.​  

​Tip: fa coaching, roaga pe cineva necunoscut sa iti dea idei pentru o problema de-a ta, rezolv-o ca si cum ai avea 80 de ani sau 10 ani.​  

d. Creativitatea apare de cele mai multe ori in conditii de constrangere (materiala, fizica, temporala). Cu cat resursele sunt mai puține, timpul mai limitat, criteriile de aplicare mai stricte cu atat creativitatea iese la iveala mai usor; ​

Tip: nu fa nimic pana in ultimul moment. ​La naiba cu time managementul!  

e. Creativitatea adevarata are la baza reguli; Intr-un spatiu gol nu poti genera idei noi si bune. Trebuie sa existe un cadru formal si strict; fara granite, creativitatea nu apare pentru ca nu are stimulente. ​

Tip: creaza-ti cadrul; alege momentul. Pune muzica aceea care nu iti place si du-te intr-un loc care nu reprezinta nimic pentru tine. ​