Ce tip de leadership practici ca CEO în timpul crizei COVID-19? Conform unui studiu, gândirea calmă, pozitivă, și luarea unor măsuri din timp, sunt caracteristicile celui mai bun tip de leadership pe timp de criză. Au existat trei CEO care s-au remarcat prin gândirea lor calmă și prin faptul că au acționat din timp. Punctul comun: cei 3 CEO practicau meditation zilnic.
Suntem în plină pandemie de COVID-19 și viața noastră este dată peste cap. Experimentăm schimbări drastice în rutina noastră de viață și de muncă. De aceea, în contextul actual este important să descoperim cum se adaptează performerii de top la noile circumstanțe.
În acest sens, Todd Herman, antrenor de top pentru performanță, autor și antreprenor aflat, de asemenea, în timpul recuperării după COVID-19, a vorbit cu 29 de directori de top pentru a descoperi ce fac pentru a rămâne în forma cea mai bună pe timpul epidemiei.
„Zilele trecute, în timp ce mă aflam în carantină cu COVID-19, mi-am petrecut timpul vorbind cu 29 de directori executivi de top, cu venituri de afaceri variind de la 2,2 milioane de dolari la 511 milioane de dolari – pentru a afla despre psihologia, planurile și experiențele lor actuale. Am pus fiecărui CEO același set de întrebări, am înregistrat, cu permisiunea acestora, toate apelurile, am primit transcrierile apelurilor și am analizat răspunsurile directorilor.”, declară Todd Herman.
După ce a analizat datele și a reflectat asupra conversațiilor (cum însuși declară), Todd Herman a împărțit cei 29 de CEO în trei grupuri.
CEO-uri focalizate pe frică
CEO-uri nefocusate
CEO-uri orientate spre strategie
În prezent, acest grup consumă media de cinci ori mai mult decât grupul focalizat pe strategie. Cei incluși în acest grup au folosit cuvinte negative (precum „luptă”, „frică”, „greu” sau „dificil”) legate de mersul lucrurilor în viitor, de 13 ori mai mult decât grupul orientat spre strategie. Directorii generali care se axează pe strategie au folosit adesea cuvinte ca greu/dificil, dar au fost în contextul luării de măsuri și al schimbării focusului. Deci, o încadrare plus/minus a făcut diferența între cele două contexte.
Consumul de media al acestui grup este de trei ori mai mare decât al Grupului focalizat pe strategie.
Participanții au folosit cuvântul „PLAN” (sau instrumente derivate) într-un mod negativ sau bazat pe nevoi, de opt ori mai mult decât Grupul focalizat pe strategie. Aceștia au folosit cuvântul „FINALIZARE”, pentru nevoi emoționale, de șase ori mai mult decât grupul orientat spre strategie. Au folosit cuvântul „ISTERIE”, de trei ori mai mult decât grupul orientat spre strategie. Aceștia au vorbit despre „VACANȚE / TIMP LIBER”, de șase ori mai mult decât grupul orientat spre strategie.
Au de trei ori mai multe șanse de a cunoaște despre cum a răspuns TAIWAN-ul la pandemia de coronavirus (Taiwanul a avut cel mai rapid, cel mai inteligent și cel mai echilibrat răspuns. În ciuda faptului că se află foarte aproape de China, Taiwanul are un număr redus de cazuri în comparație cu alte țări.).
Membrii acestui grup au de nouă ori mai multe șanse să schimbe oferte de produse/servicii. Au de patru ori mai multe șanse să fi făcut deja schimbări în echipele lor. Ei au folosit cuvinte ca „ACȚIUNE” sau „OPORTUNITATE” de șase ori mai mult decât celelalte grupuri.
Au folosit cuvântul „CUMPĂRĂ” de opt ori mai mult decât celelalte grupuri. (Contextul a fost în jurul valorii de cumpărare, eventual, cumpărarea de alte afaceri, publicitate / marketing, angajare). Au folosit cuvinte pozitive, de încurajare pentru acțiunile viitoare, de 13 ori mai mult decât celelalte grupuri.
Acest grup a avut de patru ori mai multe șanse să fi vorbit deja cu alți CEO despre planurile de creștere, durabilitate sau oportunități.
Niciun grup nu a fost imun la experiența actuală, de a se confrunta cu o scădere a veniturilor. Toate grupurile au avut afaceri care au înregistrat o încetinire în ultimele două săptămâni.
Grupul focalizat pe frică a fost cel mai negativ și urmărea prea mult media. Își ocupa timpul găsind vinovați. Această judecată tulbure îi împiedică să vadă ce se poate face.
Grupul nefocalizat a avut o gândire temătoare și ar fi putut fi cu ușurință clasificat ca parte a grupului concentrat pe frică, dar cei incluși în acest grup au demonstrat unele trăsături ușor diferite de cele ale primului grup. Mai ales prin modul în care grupul a vorbit despre găsirea sau obținerea unui plan, mai mult decât grupul focalizat pe frică.
Grupul orientat spre strategie s-a bazat mai mult pe rețele sănătoase și s-a concentrat mai mult pe soluții și, în general, participanții au fost mai pozitivi și s-au simțit mai siguri decât alții. Unele dintre aceste rezultate s-au datorat și faptului că nu se lăsau ghidați de teamă sau negativitate.
Toți au spus că și-au dorit ca afacerea să fie sănătoasă. Însă, cu timpul, cuvintele lor ascundeau o psihologie mult diferită.
Au existat trei CEO care s-au remarcat prin gândirea lor calmă și prin faptul că au acționat din timp. Punctul comun: cei 3 CEO – cei mai calmi – practicau meditația zilnic.
Descoperirile lui Herman sunt instructive pentru toți cei ce au ocazia să îi conducă pe alții, personal sau profesional: cuvintele unui CEO contează. Când un CEO este temător sau nefocusat, persoanele care-l urmăresc pentru a-l lua drept exemplu, vor prelua atitudinea acestuia.
„Dar dacă ești un CEO calm, grijuliu, strategic concentrat și empatic, poți face diferența. Alege-ți cu grijă cuvintele și acțiunile”, a concluzionat Robert Glazer, fondatorul și CEO-ul agenției de marketing de performanță globală, Acceleration Partners.
Sursă articol cu studiu: https://www.forbes.com/sites/robertglazer/2020/03/17/what-covid-19-reveals-about-your-leadership-as-a-ceo/#5ffa43c49c78
Virtual Wellness Explorer
