Aflată la poalele munților Nemira din Carpații Orientali (Vf. Nemira Mare – 1.649 m), localitatea Slănic-Moldova este cea mai veche stațiune balneoclimaterică din Moldova, cunoscută încă din 1840, când staţiunea apare pentru prima oară pe harta administrativă a Moldovei, sub denumirea de ,,Feredeiele Slănicului”.
Ele sunt răspândite pe o distanţă de aproape doi kilometri, de la confluenţa Slănicului cu Slănicelul (550 metri altitudine) şi până la confluenţa Slănicului cu pârâiaşul Scărişoara, unde se află punctul numit ,,300 de scări” (480 metri altitudine), grupate câte 3 – 4 sau izolate, la câte 50 – 150 metri unele de altele, majoritatea dintre ele fiind situate pe malul drept al apei.
Staţiunea, fiind aşezată pe depozite de gresie de Kliwa şi şisturi disodilice în care se păstrează urme de peşti fosili, apele meteorice care circulă prin aceste depozite se mineralizează. Izvoarele minerale provin din apele ploilor şi din topirea zăpezilor de pe munţii Pufu şi Piciorul Dobrului, care se scurg din vârful celor doi munţi în valea Slănicului, printre straturile de gresie şi cele de şisturi. Îmbogăţindu-se cu bioxidul de carbon care se emană prin crăpăturile scoarţei pământului, ele dizolvă în drumul lor sărurile aflate în roci.
Apele minerale de la Slănic au compoziţii şi concentraţii variate, fiind în general carbogazoase, cloruro-bicarbonate-sodice, uşor sulfuroase, atermale, cu o mineralizare care ajunge până la 252, 45 g/kg. Acţiunea lor binefăcătoare poate fi asemuită cu acţiunea izvoarelor de apă vie; sunt medicamente complexe, preparate misterios în profunzimea scoarţei pământului.
din punctul de vedere al numărului de izvoare, al debitului total zilnic al acestora, dar mai ales al varietăţii compoziţiei şi concentraţiei apelor sale: ,,Faptul că izvoare de tipuri atât de variate izvorăsc pe o zonă relativ restrânsă, uneori chiar alături unul de altul şi totuşi diferite ca efecte curative, constituie o particularitate balneologică rar întâlnită atât la noi, cât şi peste hotare.
Dacă avem în vedere varietatea apelor minerale, localitatea Slănic-Moldova poate fi considerată mai înzestrată de natură decât celebre staţiuni de interes mondial cum sunt Karlovy Vary, Vichy, Montecanini sau Baden-Baden, neavând corespondent ca profiluri similare decât cu o altă reputată staţiune din Cehia: Mariánské Lázně (Marienbad, în germană).
Una dintre consecințele practice ale diversităţii apelor minerale de la Slănic-Moldova este aceea că s-au putut stabili metode de tratament pentru majoritatea afecţiunilor gastrice, intestinale, hepatice şi de nutriţie şi, totodată, pentru stări funcţionale total diferite ale tubului digestiv: hipo sau hiperaciditate, hipo sau hipermotilitate etc” (Sursa: ,,Mic îndreptar turistic – Slănic – Moldova”, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1981, p. 43 – 44).
printre care şi dr. G. Tudoran, care a scos în evidenţă valoarea terapeutică a acestora: ,,Apele de la Slănic reprezintă o asociaţie fericită, pusă la îndemâna medicului pentru a trata mai toate bolile de stomac, intestine, ficat, boli de nutriţie; este un capriciu al naturii, s-a spus, ca la Slănic să fie izvoare pentru toate bolile aparatului digestiv, cum nu există în nici o staţiune din lume”.
Valoarea terapeutică a apelor minerale de la Slănic-Moldova a fost confirmată de-a lungul timpului de medaliile obținute la:
Din aceste motive a fost comparată de catre specialiști cu apele minerale de la Karlovy-Vary, Vichy, Aixles-Bains etc.
Izvorul nr. 1 a fost descoperit la 20 iulie 1801, de către serdarul Mihalache Spiridon, pe când se afla la o vânătoare (cu placă comemorativă din 1927, monument istoric). Acesta a păstrat multă vreme numele de Mihail, în amintirea serdarului, care în următorii ani (1804 – 1807) a mai descoprit izvoarele nr. 3, 4 și 5.
Boli ale aparatului digestiv, boli hepato-biliare boli ale căilor respiratorii, boli de nutriţie şi metabolism, boli ale rinichilor şi căilor urinare.
În cura externă, apele minerale sunt folosite pentru tratarea afecţiunilor neurologice periferice, ale celor postraumatice şi reumatismale, bolilor asociate, ginecologice, ale căilor aeriene superioare (rinofaringite), nevrozei astenice, inflamaţiilor cronice ale conjuctivitei oculare (cu precădere izvorul nr.5, care este recomandat doar pentru cura externă).
O particularitate aparte în categoria izvoarelor, o constituie Izvorul Sonda Nr. 2 – izvor mineral foarte rar întâlnit pe glob, care se încadrează în grupa izvoarelor alcaline pure, cu efecte benefice în tratarea hepatitelor cronice, a litiazelor renale, având şi un efect antiimflamator asupra prostatei, fapt care potenţează activitatea sexuală masculină. Apa sa este foarte bine tolerată de pacienţii vârstnici, debilitaţi, nevrotici, dar şi de cei cu operaţii recente pe stomac şi ficat.
Numai că apa din izvorul respectiv mai are o caracteristică aparte: arde! Nu chiar apa, ci gazele care ies o dată cu ea. Un fenomen special, mult admirat de turiști!
După ce izvoarele de la Slănic-Moldova au trecut în proprietatea publică a autorităților locale (în 2022), pentru prima oară de la descoperirea lor, acestea au fost supuse unui amplu proces de reamenajare și modernizare, care a cuprins întreaga zonă a izvoarelor.
Astfel, pe Aleea Izvoarelor au fost puse în funcțiune acum instalații dotate cu senzori, iar atât căile de acces (inclusiv cele pentru persoanele cu dizabilități) cât și buvetele (pavilioane prevăzute cu puncte de servire a apei și construite din materiale rezistente la coroziune precum betoanele cu dozaj puternic sau piatra dură) au fost reamenajate. De asemenea, au fost revopsite în culori atractive podurile peste râul Slănic, iar toate izvoarele au fost înzestrate cu panouri pe care sunt afișate denumirea, compoziția chimică și indicațiile terapeutice ale acestora.
Întrucât explorarea zonei a fost încheiată, administrația publică locală a depus și documentația pentru licența de exploatare, urmând ca după obținerea acesteia să urmeze și alte lucrări executate pentru captarea și transportul de noi surse, pentru construirea şi montarea instalaţiilor specifice, a echipamentelor şi a altor utilităţi necesare exploatării şi refacerii mediului, pentru modernizarea iluminatului etc.
Din cele peste 21 de surse de izvoare minerale existente la un moment dat, astăzi au fost repuse în circuit nouă izvoare licențiate (1, 1 bis, 5, 6, 8, 10, 14, 15, Sonda 2), două sunt în curs de licențiere ( Izvorul Nr. 3 și Izvorul ,,300 de scări”), iar altele sunt în explorare, recaptare sau conservare: Izvorul Nr. 8 bis, Izvorul ,,Cascada”, Izvorul ,,Botul Cheșcheș”, Izvorul ,,Stroiu, Izvorul ,,Ciunget” (pe Valea Dofteanei), izvoare pentru cură externă (2, 7, 12, 13) și Izvorul ,,Sf. Spiridon”, singurul potabil din întregul areal de care dispune stațiunea (Cf. istoricului Corneliu Stoica, în ,,Nestematele Slănicului Izvoarele minerale tămăduitoare Carte de cură”, Editura ,,Magic Print”, Onești, 2022).
Prima mofetă, rudimentară, a fost pe captarea fostului Izvor 11, a cărui emanație de CO2 se află pe un mamelon de tufuri vulcanice calcaroase, dar care nu au permis modernizarea mofetei, acum abandonată. Mofeta de astăzi se află lângă Izvorul 3 – cea mai importantă sursă de apă minerală și de CO2 liber. Mofeta a fost construită în 1985 și pusă în funcțiune în 1986, cu o capacitate de 40 de persoane.
Aureola mofetică, este dată de prezența tufurilor vulcanice la Slanic Moldova, la 70 km depărtare de lanțul eruptiv al Carpaților Răsăriteni, zonă în care prin fisurile, porii și dislocațiile rocilor din centrul erupției vulcanice își fac loc emanații de bioxid de carbon asociat cu azot și hidrogen.
Mofeta este o cabină de tratament cu emanații naturale de gaze, în cea mai mare parte bioxid de carbon (CO2). La Slănic Moldova o astfel de modalitate de cură a fost înființată în anul 1976 cu titlu experimental. Ulterior, s-au constatat rezultate benefice în tratarea maladiei hipertonice și a afecțiunilor cardiovasculare asociate: maladia hipertonica, artrite obliterante în toate fazele, boala Raynaud sau acrocianoza.
Conform precizărilor aduse de autoritățile locale, mofeta naturală din stațiunea Slănic Moldova va fi redeschisă după ce a fost vizitată de echipa care a preluat gazul mofetic și după ce se vor primi și analizele aferente. Repornirea mofetei va aduce în stațiune capacitatea de tratament la nivelul anului 1989 (Cf. https://www.desteptarea.ro/se-redeschide-mofeta-din-slanic-moldova/).
Stațiunea dispune de numeroase spații de cazare, tratament și agrement, de nouă trasee montane marcate și omologate, precum și de pârtia de schi ,,Nemira”, care este deschisă în sezonul de iarnă și vară-toamnă.
Printre personalitățile care au vizitat stațiunea de-a lungul timpului s-au numărat Costache Conachi, Costache Negri, Nicoale Gane, Ion Creangă, George Enescu, regele Carol I, Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga, Ion Petrovici, Mihai Sadoveanu și mulți alții.
Lecturi suplimentare despre izvoarele minerale de la Slănic-Moldova, la: https://www.desteptarea.ro/povestea-izvorului-miraculos-de-la-slanic-moldova; https://www.desteptarea.ro/marturii-ale-timpului-stancile-inscriptionate-de-la-slanic-moldova/;
Text și foto: Romulus-Dan Busnea și Olivian Darie
Website: https://turism-bacau.ro
Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii de Salvamont Bacău
