După o amplă perioadă de declin, s-a observat cum în jurul anului 2000 a reapărut un interes pentru activitatea de practicare a băilor. Însă, în contextul respectiv, interesele erau altele, motiv pentru care tot acest sector balnear a trecut printr-o serie de schimbări majore. După o lungă perioadă de practicare a unor cure balneologice, oamenii au reînceput să observe factorii benefici ale acestor tipuri de activități, exceptând spa treatments medicale foarte populare în jumătatea a doua a secolului XX. Așadar, băile au redevenit o activitate de loisir, unde prevenția ia locul tratamentului, iar stilul de viață sănătos devine un scop esențial.

Prin urmare, propun să vedem modul în care tradiția băilor s-a schimbat în lumea contemporană și factorii care au dus la aceste modificări. De asemenea, este interesant de observat în ce măsură profilul turistului se schimbă față de perioada antecedentă, raportându-ne la interesele sale, la buget, stil de viață și la cerințele sale în materie de servicii.

NOI TENDINȚE ÎN PRACTICA BALNEARĂ

Date fiind aceste schimbări survenite în sectorul balnear, pentru a avea capacitatea de a  revitaliza orașele balneare românești, trebuie analizate cauzele care au dus la acesta etapă de revival în Europa și la modul în care aceasta industrie este organizată în momentul de față.

Evident că pentru ca un astfel de domeniu să redevină atractiv, efervescent și ales drept o nouă formă de recreere, au avut loc niște schimbări mult mai profunde în viața de zi cu zi a societății. Generația baby-boomers este cea care a manifestat un interes pentru astfel de forme de recreere, datorită unui stil de viață care implica stări foarte dese de stres și agitație¹. De asemenea, această generație este prima care a început să manifeste, la scară mai largă, o frică față de îmbătrânire², moment în care au început să apară diverse metode mai eficiente sau mai puțin eficiente care să răspundă cererii respective. Grupul de oameni respectiv este cel care a încercat prin diverse metode să diminueze stările de stres cauzate de orarul de muncă prelungit, până să ajungă la perioada de pensionare, motiv pentru care în puținele zile de concediu au optat pentru niște sejururi care să le satisfacă aceste dorințe.

De asemenea, un moment esențial în această etapă de revival este cel în care apare conceptul de wellness.

În anul 1959, un medic american (Halbert Dunn) discută, pentru prima dată despre ideea de wellness, definind-o ca pe o stare specială de sănătate care presupune o stare generală de bine, atât pentru corp și minte, cât și pentru spirit. Pornind de la acest punct, au apărut o serie de diverse definiții ale wellness-ului și ale turismului wellness, fără ca, în momentul de față, să existe totuși o definiție universal acceptată³.

Însă, în ciuda acestor noi concepte, care au prins rădăcini în gândirea generației baby-boomers, cu preponderență în Europa Occidentală, în paralel, interesul pentru tratamentele medicale în stațiunile spa rămânea relativ constant, cu atât mai mult în situațiile în care organismele statului încă sprijineau aceste practici prin politici publice. 

AUTHOR

arh. Ica PAPARI

ica.papari@gmail.com

SOURSE:

1 – ERFURT Patricia J., 2011, „An assessment of the role of natural hot and mineral springs în health, wellness and recreational tourism”, Teză doctorat; Universitatea James Cook, Townsville, Australia;pp. 41-42;

2 - PEHLIVANOĞLU B., 2012, "Design Principles of Spa Areas in Accommodation Facilities" at the International Conference on Transportation, Civil, Architecture and Environment engineering (ICTCAEE'2012) December 26-27, 2012, Dubai, United Arab Emirates;

3 – MUELLER, H., KAUFMANN, E. L., 2001, “Wellness tourism: Market analysis of a special health tourism segment and implications for the hotel industry” în Journal of Vacation Marketing, Nr.7;