Contul meu
Coș
Foto: Hotel Palace, Băile Govora
Ce evenimente au generat schimbări în practica termalismului? În ciuda prosperității și ascensiunii stațiunilor respective, despre care am scris în articolele anterioare, prima etapă a secolului XX a fost marcată și de anumite evenimente care au generat intervale de timp în care stațiunile au stagnat sau s-au degradat, cele mai notabile fiind: Primul Război Mondial și Marea Criza Financiara din 1929.
Primul Război Mondial a lăsat urme importante peste aceste stațiuni
La Băile Govora, numeroase clădiri au fost distruse sau au luat foc. O parte însemnată a clădirilor pentru cazare a fost folosită pentru a adăposti persoane rănite sau refugiații din zona frontului, iar instalațiile folosite pentru apă au fost cumplit degradate din cauza întreținerii precare pe timp de iarnă. În ciuda tuturor acestor evenimente neplăcute, orașul vâlcean s-a refăcut, investițiile și proiectele întinzându-se pe o perioadă de aproximativ 3 ani de zile. Prin urmare, după această etapă de refacere, stațiunea a trecut printr-o nouă ascensiune. S-au construit noi puțuri de forare a apei, vile particulare, hoteluri și poduri peste Pârâul Hînța1.
Ce evenimente au generat schimbări în practica termalismului? Criza economică și evoluția stațiunilor balneare
Cunoscuta formă de turism exotic, în care elitele își petreceau vacanțele în afara țării natale, s-a terminat odată cu această criză economică, moment în care aceștia au început să se orienteze către stațiuni mai apropiate de reședință. Declinul orașului englez Bath a început odată cu acest eveniment. În acei ani, spa-ul englezesc era condus de amatori, iar oamenii erau mai interesați de activitățile recreative, decât de beneficiile medicale, motiv pentru care competiția dată de stațiunile litorale era tot mai strânsă. În anii următori tratamentele medicale au fost scoase din schema națională de sănătate (din Anglia), fapt care a generat ca multe stațiuni să se închidă. În România, se cultiva un soi de patriotism, prin care oamenii erau încurajați să aleagă stațiunile românești, în locul celor din străinătate, din Occident. În caz contrar, acest lucru era perceput de către ceilalți membrii ai elitei, drept o lipsă de responsabilitate socială2.
Criza financiară din acea perioadă a avut repercusiuni negative și asupra stațiunii Băile Govora
Se cunoaște faptul că proprietarii Hotelului Ștefănescu, situat în capătul străzii Tudor Vladimirescu, au pierdut acest imobil din cauza îndatoririlor extrem de mari către Banca „Albina”. Ulterior, acest hotel a fost preluat de către Banca Națională în anul 1934, urmând să găzduiască angajații din sistemul bancar și din Ministerul de Finanțe3.
Cele două evenimente care au avut repercusiuni la scară globală, au generat povești și situații similare în foarte multe stațiuni cu tradiție atât din România, cât și din afara ei. Multe dintre acestea s-au redresat în perioada interbelică, reușind să rămână totuși destinații atractive pentru mulți europeni. În ciuda acestui fapt, Cel de-al Doilea Război Mondial a schimbat mult mai profund tradiția termalismului, generând diferențe notabile între Europa de Est și Europa de Vest.
AUTOR
arh. Ica PAPARI
SURSE:
1 – DANES N., 2012, „Staţiunea Băile Govora – istoric, evoluţie” în Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol II Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea; http://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1638-stațiunea-băile-govora-istoric,-evoluţie.html ;
2 – ȘTEFĂNUȚ A., 2010, „Statiunile termale și balneare din România la sfârșitul secolului al XIX-lea – inceputul secolului XX: noi spatii de socializare” în ACUM3, Ed. Universitara Ion Mincu, Bucuresti, pp. 134-141;
3 – ECATERINESCU D.I., GEICULESCU R.G., 2012, „Vila Ştefănescu și cinematograful din Băile-Govora, judeţul Vâlcea (Scurt istoric)” în Buridava – studii și materiale X, Ramnicu Valcea, pp. 267-273
