Cum poate interveni sau ajuta balneoterapia în siguranță, în perioada post COVID-19, la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare?

Cum poate interveni sau ajuta balneoterapia în siguranță? – Când te confrunți cu o afecțiune destul de delicată, îți adaptezi stilul de viață nevoilor impuse de aceasta. Când însă, în schemă apare și o infecție COVID-19, lucrurile se complică ceva mai mult. De aceea, apare întrebarea de mai sus: Cum poate interveni sau ajuta balneoterapia în siguranță la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare?

Afecțiunile  cardiovasculare reprezintă un risc major pentru infecția cu noul coronavirus SARS-CoV-2. De asemenea, conform Societății Române de Cardiologie, bolile cardiovasculare reprezintă principala complicație a infecțiilor COVID-19, răspunzând de 70% dintre comorbiditățile din care pacienții cu COVID-19 ajung la deces. Persoanele peste 65 ani au mai multe comorbidități (boli cronice ce determină imunodepresie / rezistența scăzută la infecții), cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiace.

În primul rând, pacientul poate ajunge într-o stațiune balneară, doar în momentul când este compensată boala de bază. De exemplu, să nu fie cu tulburări majore de ritm cardiac, sa nu fi suferit un infarct miocardic recent, diabetul zaharat să fie compensat fără complicații majore, de exemplu insuficiență renală. Este important, de asemenea, pentru  pacienții care au trecut prin boala Covid-19, să fie vindecați (testare negativă). Să fie fără forme de insuficiență respiratorie severă (conform datelor din literatură pot apărea sechele respiratorii, respectiv fibroza pulmonară), sau alte complicații. Și la cel puțin câteva săptămâni de la vindecare, în funcție de evoluția sa, poate face tratamente balneare. Înainte de a ajunge în stațiune, recomand o radiografie pulmonară, efectuarea unor analize medicale, EKG, să nu existe contraindicații.

Cum poate interveni sau ajuta balneoterapia? Pentru a avea efectele dorite, pregătirea pentru  tratamentele balneare este necesară și importantă!

Pe termen lung, pacienții cu boli, în special cardiovasculare, cei cu cardiopatie ischemică în particular, cu hipertensiune arterială, arteriopatii cronice obliterante cronice, trebuie să urmeze programe de recuperare complexe, în care un rol central îl deține antrenamentul fizic. Există foarte puține studii în România care să evalueze în ce măsură pacienții vârstnici de peste 65 de ani, cu cardiopatie ischemică, urmează programe reale de recuperare cardiovasculară în stațiunile balneo.

În 2013, conform unei statistici a American Heart Association, Romania ocupa locul trei în lume la femei și patru la bărbați în ceea ce privește mortalitatea cardiovasculară.

Recuperarea în afecțiunile cardiovasculare (infarct miocardic, patologie arterială și venoasă periferică cronică, post-intervenție chirurgicală pentru o boală cardiacă) ar trebui să fie formată dintr-un cumul de măsuri legate de sănătate. Începând cu exercițiile fizice și până la reducerea nivelului de stres.

Scopul recuperării cardiace este de a ajuta pacienții să-și recâștige forma fizică avută anterior, de a preveni accidentele vasculare cerebrale ulterioare și de a crește calitatea vieții, respectiv șansa de supraviețuire a bolnavilor.

În modificarea stilului de viață la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, un rol important îl au stațiunile balneoclimaterice cu profil cardiovascular: Covasna, Băile Tușnad, Buziaș, Vatra Dornei.

Aici, se utilizează în cadrul curelor balneare factorii naturali terapeutici. Respectiv, apele minerale carbogazoase, mofetele, climatul – aeroterapia – cura de teren. Alături de dietoterapie, antrenament fizic la efort, gimnastică respiratorie, electroanalgezie, ritmicitatea somnului și a alimentației, eliminarea sau reducerea excesului alimentar, a consumului de tutun. Forme ușoare de hipertensiune arterială, cardiopatie ischemica se pot trimite și în stațiunile cu ape minerale sulfuroase, exemplu Călimănești- Căciulata, Olănești, Băile Herculane.

Efectele benefice ale mofetelor și ale apelor minerale carbogazoase în tratamentul afecțiunilor cardiovasculare sunt recunoscute prin observații și studii clinice, însă este nevoie de studii clinice ulterioare.

Efectele antrenamentului fizic pot fi multiple:

• creșterea toleranței la muncă – toleranța la efort fiind principala măsură pentru aprecierea capacității de muncă a unui bolnav;
• creșterea rezistenței la efort și stres;
• adaptarea aparatului cardiovascular la efort;
• creșterea toleranței față de hipoxie și hipercapnie.

Unii autori cred că băile cu dioxid de carbon (CO2) pot fi o metodă terapeutică eficientă pentru recuperarea:

• bolilor coronariene,
• a infarctului miocardic, după accidentul vascular cerebral,
• pentru tratamentul insuficienței venoase cronice,
• a bolilor inflamatorii funcționale (Irie și colab., 2005, Toriyama și colab., 2002).

Efectele terapeutice ale băilor minerale carbogazoase, de vasodilatație,  se bazează pe acțiunea dioxidului de carbon. Și mai puțin pe acțiunea farmacodinamică a sărurilor minerale din compoziția apei minerale.

Într-o baie completă, se absorb prin suprafața pielii între 10 și peste 80 ml/min/m² CO2, în medie 30ml/min/m² de CO2 (echivalent cu 1,8-4,5 l/h), depinzând de concentrație, metoda de măsurare și temperatură. CO2 este absorbit de către corp de 100 ori mai puternic decât apa (Pratzel, 1984).

Mofetele au un rol important în recuperarea după boli cardiovasculare sau ca măsură de prevenție în cazul pacienților:

• predispuși să dezvolte hipertensiune arterială,
• la cei cu afecțiuni cardiovasculare cu rezerve funcționale limitate,
• sau cu arteriopatii cronice obliterante.

De asemenea, există date în literatură privind componentele curative ale băii de pădure, ale aeroterapiei, și se referă la următoarele efecte:

• funcția sistemului imun (creșterea celulelor natural killer/prevenția cancerului);
• sistemul cardiovascular (hipertensiune/boala arterială coronariană);
• sistemul respirator (alergii și boli respiratorii);
• depresie și anxietate (tulburări de dispoziție și stres);
• relaxare mentală (tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate) (Margaret M. și colab.,2017).

Dr. Gabriela Dogaru

Medic primar Recuperare, medicină fizică și balneologie – Spitalul Clinic de Recuperare Cluj -Napoca;

Prim – Vicepreședinte Asociația Română de Balneologie, Vicepreședinte Societatea Română de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneoclimatologie;

Referințe

Gabriela Dogaru, Constantin Munteanu. MOFETE : Gaze terapeutice.
București. Editura Balneară, 2020