Pădurea și beneficiile cardiovasculare – Din toate timpurile, oamenii s-au bucurat de pădure, indiferent de vârstă, datorită unei atmosfere liniștite, a unui climat blând, peisaje foarte frumoase, aer curat, aromelor plăcute de flori și plante. Însă, dincolo de practicarea sa pentru plăcere, apar dovezi din ce în ce mai multe, care sugerează că pădurea, prin baia de pădure, poate oferi foarte multe beneficii asupra sănătății. În ultimul deceniu a fost raportat un număr considerabil de date, din diferite țări, privind beneficiile potențiale pentru sănătate ale pădurii. Precum și posibilele mecanisme biologice care stau la baza acestor efecte.
În Japonia, începând cu anul 2004, s-au efectuat foarte multe studii pentru a investiga efectele mediilor forestiere și ale pădurii asupra sănătății umane. Baia de pădure poate fi considerată o formă de terapie prin natură. În Germania, pentru prima dată în Europa, pe bază științifică se dezvoltă și cultivă păduri de vindecare în zona Mecklenburg – Vorpommern. De asemenea, în spațiul din Marea Baltică Heringsdorf, Germania a depășit un rol de pionierat și a înființat deja o primă stațiune balneară bazată cu indicații de baie de pădure.
Studiile efectelor pădurii în ultimii 10 ani asupra sistemul cardiovascular și sistemul nervos autonom au debutat cu monitorizarea cardiacă de bază. Apoi au implicat corelația parametrilor cardiaci monitorizați cu sistemul nervos parasimpatic și cu sistemul nervos simpatic. Iar apoi, cu studii mai aprofundate ale efectelor pădurii asupra unor stări patologice specifice: hipertensiunea arterială (HTN), boala arterială coronariană (CAD) și boala pulmonară obstructivă cronică (COPD) (1).
Doisprezece studenți de sex masculin au fost luați în studiu, șase subiecți au fost trimiși într-o zonă de pădure, iar ceilalți șase într-o zonă a orașului. Variabilitatea ritmului cardiac (HRV), tensiunea arterială și ritmul pulsului au fost măsurate ca indici fiziologici. Rezultatele au arătat că frecvența pulsului, tensiunea arterială diastolică au fost semnificativ mai mici la subiecții din zona pădurii decât la cei din zona orașului. Pădurea a permis relaxarea eficientă la oameni (2).
Conform studiului (3), 625 de bărbați japonezi din 57 de locații forestiere și 57 de locații urbane din Japonia au prezentat o creștere de 80% a indicatorilor parasimpatici ai variabilității ritmului cardiac în cazul locațiilor forestiere, demonstrând astfel că pădurea a fost mai eficientă în reducerea indicatorilor de stres decât mediul urban. Tensiunea arterială și frecvența cardiacă au scăzut, de asemenea, în mediul forestier față de mediul urban.
Se consideră că evoluția tehnologiei informației provoacă un mare stres oamenilor moderni. Iar controlul acestui stres poate deveni o problemă importantă.
Subiecții studiului au fost 24 de adulți bărbați tineri, cu vârsta de 24,9 ± 2,1. Primul grup (12 subiecți) au efectuat sarcini de grădinărit cu plante interioare. În timp ce al doilea grup (12 subiecți) au lucrat la o sarcină de calculator. Evaluarea psihologică a fost realizată folosind metoda diferențială semantică (SDM), iar evaluarea fiziologică prin variabilitatea frecvenței cardiace și tensiunea arterială. Rezultatele studiului au sugerat că interacțiunea activă cu plantele de interior poate reduce stresul fiziologic și psihologic, în comparație cu munca mentală. Acest lucru se realizează prin suprimarea activității sistemului nervos simpatic și a tensiunii arteriale diastolice și promovarea stărilor confortabile, calmante și naturale (4).
De asemenea, un studiu pe 17 femei cu vârsta peste 40 de ani, realizat de Ochiai et al. (5), a constatat o reducere globală a frecvenței cardiace după un program de „silvoterapie” de o zi. Aceste studii demonstrează beneficiile cardiovasculare pentru ambele sexe. Kardan et al. (6) au efectuat o analiză de corelație a datelor achiziționate prin Canadian Ontario Health Study. Imaginile de înaltă rezoluție prin satelit au arătat că rezidenții din zonele cu străzi având o mai mare densitate a copacilor suferă mai puțin de boli cardio-metabolice decât rezidenții din zonele cu mai puțini copaci.
Studiul realizat de Mao et al. (7) a avut ca și obiectiv de a aduce dovezi științifice care să susțină eficacitatea scăldării forestiere ca terapie naturală pentru hipertensiunea arterială. Astfel, 24 de pacienți vârstnici diagnosticați cu hipertensiune arterială esențială au fost împărțiți la întâmplare în două grupuri de câte 12.
Un grup a fost trimis într-o pădure, pentru a experimenta o călătorie de 7 zile/7 nopți, iar celălalt grup a fost trimis într-un oraș dintr-o zonă din Hangzhou pentru control. Pentru rezultate au fost măsurați indicatori ai tensiunii arteriale, factori patologici legați de boli cardiovasculare, inclusiv endotelina-1, homocisteina, renina, angiotensinogenul, angiotensina II, receptorul de tip 1 al angiotensinei II, receptorul de tip 2 al angiotensinei II, precum și citokinele inflamatorii interleukin-6 și factorul de necroză tumorală α.
Rezultatele studiului au arătat în cazul subiecților expuși la mediul forestier, o reducere semnificativă a tensiunii arteriale în comparație cu cea a grupului expus orașului. De asemenea, valorile bio-indicatorilor la subiecții expuși la mediul forestier au fost, de asemenea, mai mici decât cele din grupul de control urban și nivelurile de bază ale acestora.
Pentru a testa ipoteza conform căreia mersul într-un parc are un efect pozitiv mai mare asupra parametrilor hemodinamici ai pacienților cu boală coronariană (CAD) decât mersul într-un mediu urban, a fost efectuat un studiu pe 20 de pacienți cu boală coronariană stabili, care au fost randomizați în două grupuri: 30 de minute de mers pe jos în 7 zile consecutive, fie într-un parc al orașului, fie pe o stradă aglomerată.
Testul semnat Wilcoxon a fost utilizat pentru a studia modificările cumulative pe termen scurt (30 min.) și cumulativ (după 7 zile consecutive de expunere) în parametrii hemodinamici în repaus, în diferite medii.
Concluzia a fost că plimbarea într-un parc a avut un efect pozitiv mai mare asupra funcției cardiace a pacienților cu boală coronariană decât mersul într-un mediu urban, și sugerează că recuperarea cardiacă prin mers, în mediul verde după evenimente coronare, ar trebui încurajată (8).
În alt studiu (9) au fost determinate efectele asupra sănătății băii de pădure asupra pacienților vârstnici cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), prin reducerea inflamației și a hormonilor de stres. Pacienții au fost împărțiți la întâmplare în două grupuri. Un grup a fost trimis în pădure, iar celălalt a fost trimis într-o zonă urbană de control. Au fot evaluate citometria de flux, hormonii de stres. În grupul forestier s-a constatat o scădere semnificativă a expresiilor perforinei și granzimei B, însoțite de scăderea nivelului de citokine pro-inflamatorii și a hormonilor de stres.
Într-un studiu longitudinal incluzând 48 de adulți diagnosticați cu diabet zaharat tip II, s-a constatat că valorile glucozei din sânge au scăzut după ședințe multiple de baie de pădure, indicând o corelație semnificativă între pădure și reducerea nivelurilor de glucoză din sânge ( 10).
Literatura actuală susține beneficiile expunerii la natură și la mediile verzi pentru sănătatea umană, respectiv asupra:
Se consideră că terapia prin natură, ca metodă de promovare a sănătății și model de sănătate universal, este implicată în reducerea „stării de stres” și „tehnostres” din zilele noastre (1).
Sunt invitați cercetătorii occidentali să desfășoare studii empirice privind beneficiile terapeutice asociate băii de pădure și încurajează furnizorii de servicii medicale / studenții să ia în considerare practicarea acesteia, pentru a reduce stresul și deconectarea potențială.
Potrivit studiilor efectuate, am văzut beneficiile în unele afecțiuni cardiovasculare asociate cu imersiunea în natură continuă. Beneficiile pădurii asupra sistemului cardiovascular sunt evidente, indiferent de vârstă, sex, mediu socio-economic sau expunerea anterioară la un mediu natural. Sunt necesare studii la nivel global, pentru a avea noi dovezi ale relațiilor asociate între pădure – baia de pădure și ale efectelor terapeutice clinice.
Dr. Gabriela Dogaru
Medic primar Recuperare, medicină fizică și balneologie – Spitalul Clinic de Recuperare Cluj -Napoca; Prim – Vicepreședinte Asociația Română de Balneologie.
1.Margaret M. Hansen, Reo Jones and Kirsten Tocchini.Shinrin-Yoku (Forest Bathing) and Nature Therapy: A State-of-the-Art Review.Int J Environ Res Public Health. 2017 Aug; 14(8): 851. doi: 10.3390/ijerph14080851.
2. Park, B.- J., Tsunetsugu, Y.; Kasetani, T., Morikawa, T., Kagawa, T., Miyazaki, Y. Physiological effects of forest recreation in a young conifer forest in Hinokage Town, Japan. Silva Fenn. 2009; 43: 291–301.
3. Kobayashi H., Song C., Ikei H., Kagawa T., Miyazaki Y. Analysis of Individual Variations in Autonomic Responses to Urban and Forest Environments. Evid. Based Complement. Altern. Med. 2015:671094. doi: 10.1155/2015/671094.
4. Lee, M., Lee, J., Park, B., Miyazaki, Y. Interaction with indoor plants may reduce psychological and physiological stress by suppressing autonomic nervous system activity in young adults: A randomized crossover study. J. Physiol. Anthropol. 2015 Apr 28;34(1):21. doi: 10.1186/s40101-015-0060-8.
5.Ochiai, H., Ikei, H., Song, C., Kobayashi, M., Miura, T., Kagawa, T., Li, Q., Kumeda, S., Imai, M., Miyazaki, Y. Physiological and Psychological Effects of a Forest Therapy Program on Middle-Aged Females. Int. J. Environ. Res. Public Health .2015; 12:15222–15232.
6. Kardan, O., Gozdyra, P., Misic, B., Moola, F., Palmer, L.J., Paus, T., Berman, M.G. Neighborhood greenspace and health in a large urban center. Sci. Rep..2015;5:1–14.
7. Mao, G., Cao, Y., Lan, X., He, Z., Chen, Z., Wang, Y., Hu, X., Lv, Y., Wang, G., Yan, J. Therapeutic effect of forest bathing on human hypertension in the elderly. J. Cardiol. 2012; 60:495–502.
8. Grazuleviciene, R., Vencloviene, J., Kubilius, R., Grizas, V., Dedele, A., Grazulevicius, T., Ceponiene, I., Tamuleviciute-Prasciene, E., Nieuwenhuijsen, M.J., Jones, M., et al. The Effect of Park and Urban Environments on Coronary Artery Disease Patients: A Randomized Trial. BioMed Res. Int. 2015;2015:403012. doi: 10.1155/2015/403012.
9. Jia, B.B., Yang, Z.X., Mao, G.X., Lyu, Y.D, Wen, X.L., Xu, W.H., Lyu, X.L., Cao, Y.B., Wang, G.F. Health Effect of Forest Bathing Trip on Elderly Patients with Chronic Obstructive Pulmonary Disease. Biomed. Environ. Sci. 2016 ;29:212–218.
10. Ohtsuka, Y. Walking in a Forest Is Beneficial for Type 2 Diabetic Patients; Li, Q., Ed.; Forest Medicine; Nova: Hauppauge, NY, USA, 2012; pp. 109–114.
Medic primar Recuperare, medicină fizică și balneologie – Spitalul Clinic de Recuperare Cluj Napoca, Prim – Vicepreședinte Asociația Română de Balneologie