Orașele termale din Europa de Est după al Doilea Război Mondial – Din cauza urmărilor politice din statele din Europa estică, de după cel de al Doilea Război Mondial, orașele termale din această regiune au trecut printr-o transformare diferită. Implicarea organismelor statelor comuniste în practicarea turismului cu specific termal a fost mult mai mare față de țările din vest. Aici, orașele au devenit categoric dependente de biletele subvenționate de Casa de Sănătate sau de Casa de Pensii, promovându-se turismul social și termalismul asistat.

Unul dintre cele mai relevante studii de caz în acest sens este orașul ceh – Karolvy Vary, din regiunea Bohemia.

După o lungă perioadă de glorie, întreruptă de câteva evenimente cu repercusiuni în întreaga lume (Primul Război Mondial și Criza Financiară Mondială), orașul termal cosmopolit își schimbă caracterul odată ce toate proprietățile au fost naționalizate în 1948. Stațiunea, odată preferată de personalități precum Goethe și Beethoven, după Război a rămas deschisă doar pentru turiștii din Uniunea Sovietică¹. În 1985, regimul totalitar plătea curele realizate la Karlsbad în proporție de 90%, iar din întreg numărul de turiști care frecventau această destinație, 81% dintre aceștia erau cetățeni cehi, iar restul de 19% erau cetățeni străini. La vremea respectivă, aici, se practicau cure pe o durată de 21 de zile².

Rimske Terme sau Rimske Toplice, din Slovenia, stațiune cu un istoric îndelungat, izvoarele fiind folosite încă de pe vremea Imperiului Roman, a avut un parcurs mult mai dramatic în a doua jumătate a secolului XX. Pe durata războiului, termele au funcționat, adăpostind soldații germani răniți. Totuși, spre deosebire de multe alte stațiuni din est, și după finalizarea războiului, aici au fost cazați tot soldați, care se recuperau și se vindecau după rănile provocate de luptele din război. Ulterior, termele au fost închise, fiind inaccesibile pentru slovenienii de rând. Situația a rămas neschimbată pentru o perioadă lungă de 65 de ani, până când termele s-au redeschis³.

Orașele termale din Europa de Est. România și orașele termale de aici nu fac excepție în acest sens.

Regimul comunist a fost extrem de implicat în dezvoltarea orașelor termale, promovând la maxim practicarea curelor subvenționate de Stat. Iluzia acestei dezvoltări era similară cu cea prezentată anterior din Franța, destinații precum Băile Herculane și Băile Govora fiind adesea pline, chiar și în sezonul de iarnă. Așadar, termalismul părea să prospere, când de fapt, calitatea acestuia scădea, profilul turistului se schimba dramatic și odată cu el și activitățile desfășurate aici. Datorită acestui fapt, multe dintre clădirile construite în etapele de dezvoltare anterioare, trec printr-o conversie, fiind adaptate la cerințele momentului. Oamenii veniți la Băile Govora, după Al Doilea Război Mondial, nu se mai duceau la Cazino, nu se mai practicau jocuri de noroc, iar serile de bal nu mai erau frecventate de personalități de excepție. Prin urmare, în această situație, Cazinoul din Parcul Balnear a fost transformat într-un cinematograf, el rămânând cu această denumire în memoria colectiva a locului.

În ciuda investițiilor consistente făcute în perioada de până la Revoluție, esența orașelor termale s-a degradat treptat.

Un exemplu relevant în acest sens este noul centru din Băile Herculane.

Aici, au apărut numeroase construcții, precum hoteluri cu dotări de băi termale și zone de tratament balnear, care au format un centru precum un satelit față de nucleul istoric al stațiunii balneare. Între anii 1960-1980, a avut loc un „boom imobiliar”⁴, realizându-se noi foraje, mai multe piscine, crescându-se semnificativ capacitatea de cazare. Vechiul centru istoric a avut de suferit extrem de mult pe termen lung din cauza acestor strategii, ajungând să fie uitat și lăsat să se degradeze după privatizările de după Revoluția din 1989. Investițiile relativ puține, făcute în anii ‘90, au fost, în general, realizate în apropierea noului centru.

AUTOR

arh. Ica PAPARI

ica.papari@gmail.com

SURSE:

1 – „Karlovy Vary (Karlsbad) and its past and present”, Disponibil online pe siteul: http://www.karlovy-vary.cz , data accesarii: martie 2019; la adresa: http://www.karlovy-vary.cz/cz/en/about-karlovy-vary/past-and-present;

            2 – DELCEA, Iulia Maria, op. cit.; pp. 108-115;

            3 – ŽARCOVIC, V., „The rebirth of the Rimske Terme thermal spa”, 2011, Disponibil online pe siteul: http://www.slovenia.si/visit/slovenian-green/thermal-spas/the-rebirth-of-the-rimske-terme-thermal-spa/ ;

            4 – SPÂNU, S., 2012, „The balneary resource, a generator of built heritage. The stratigraphic features of herculane baths”, Cluj Napoca, Romania;