Ce putem face în orașele balneare românești? Resursele de ape termale sau minerale sunt adesea concentrate în diverse zone, motiv pentru care, putem observa că mai multe astfel de stațiuni s-au dezvoltat în câteva regiuni. Prin urmare, poziționarea geografică ar trebui sa fie unul dintre principalele motive pentru care mai multe destinații turistice ar trebui să își unească forțele pentru a transmite o imagine unitară și o paletă de activități foarte diversă.
Un exemplu de acest fel este regiunea județului Vâlcea, unde se regăsesc mai multe astfel de stațiuni, care separat, în momentul de față nu sunt suficient de atractive, însă în ipoteza în care acestea dezvoltă o rută turistică integrată, pot deveni un nou centru de interes (similar cu regiunea Valea Prahovei). În județul Vâlcea sunt resurse de ape minerale (Băile Govora, Băile Olănești), ape termale (Călimănești, Căciulata), ape sărate, nămol și salină (Ocnele Mari) și zone montane pentru ski și vânătoare (Voineasa).
Evident că, apropierea unor orașe cu specific similar nu este suficientă pentru a avea succes în sectorul turistic. Orașele respective trebuie să lucreze la o strategie comună de a își contura un public țintă și de a dezvolta diverse metode de promovare pe căile considerate adecvate în cazul respectiv.
Pentru a schimba percepția publică asupra stațiunilor balneo trebuie realizate strategii de marketing unitare, dar și specifice în funcție de publicul țintă. Toți actorii implicați în sectorul balnear trebuie să contribuie la realizarea publicității stațiunilor respective, indiferent de mijloacele considerate oportune.
Odată conturată imaginea stațiunii, strategiile pot să difere, astfel încât canalele folosite să fie direcționate clar către publicul țintă.
-Prezența în cadrul Târgurilor de Turism locale poate atrage o clientelă mai în vârsta, cu un buget pentru vacanță mediu spre scăzut – sunt oameni care nu se folosesc de mijloace tehnologice pentru a găsi sejururi turistice și caută, în general, oferte și reduceri mai mari față de cele găsite în agențiile de turism convenționale;
-Parteneriate între Centrele Spa din orașele mari, dezvoltate (București, Cluj-Napoca) și Centrele Spa din stațiunile termale pentru promovare reciprocă. Consumatorii de astfel de servicii exclusiviste în orașul de reședință sunt, cel mai probabil, atrași și de astfel de sejururi.
Promovarea tratamentelor pentru combaterea îmbătrânirii prin utilizarea unor produse dermato-cosmetice dezvoltate local, din resursele naturale regăsite acolo (ape termale și minerale), pot deveni un factor de atractivitate extrem de puternic pentru o astfel de stațiune, urmărind modelul francez. Fabricarea de astfel de produse ajută economia locala, în timp ce reprezintă și o strategie de marketing indirectă.
Fiecare stațiune, în funcție de specificul ei, de istoric și de dotările de care se bucură trebuie să își stabilească un public țintă, un set de caracteristici ale clientelei pe care o doresc, pentru ca investițiile ulterior realizate (fie ele în publicitate sau în arhitectură) să fie unele viabile. Un exemplu relevant este ca un hotel de 4* sau 5* să renunțe la colaborarea cu instituții precum Casa de Pensii sau Casa de Sănătate, deoarece, pe termen lung, nu se poate realiza în cadrul aceluiași imobil atât un turism exclusivist, cât și unul social.
Concluzionând, revitalizarea orașelor balneare românești reprezintă o acțiune extrem de complexă, care presupune modificări și strategii pe toate planurile, pornind de la activitatea instituțiilor locale precum Primăria orașului sau Centrul Național pentru Informare Turistică Județean, până la strategii de marketing și investiții în ansambluri arhitecturale.
AUTOR
arh. Ica PAPARI
Explorator Wellness Virtual