Folosirea nămolului, în mod special a celui de izvor, îşi are originea încă din antichitate. În Egiptul antic, bolnavii se tratau cu nămolul adus de Nil în timpul revărsărilor. În ţara noastrã, utilizarea nămolurilor în terapie a început în a doua jumătate a sec. XIX-lea la Techirghiol (nămol sapropelic) şi Vatra Dornei (nămolul de turbă de la Copăceni şi Poiana Stampei).

Profilaxia și ameliorarea stării de sănătate reprezintã obiectivul major al indicației terapeutice ale nămolului în staţiunile balneare şi diferite centre spa sau de recuperare medicalã.

Conform definiţiei date de „Societatea Internaţională de Hidrologie Medicală şi Climatologie”, nămolurile (peloidele) sunt „substanţe formate în condiţii naturale sub influenţa proceselor geologice şi care în stare fin divizată şi în amestec cu apa se folosesc în practica medicală sub formă de băi cu nămol sau proceduri locale: împachetări, cataplasme sau oncţiuni„.

Tratamentul cu nămol se mai numeşte şi peloidoterapie. 

În funcţie de compoziţia chimică nămolurile terapeutice se clasifică în 3 tipuri:

1. Nămoluri sapropelice

• nămolurile sapropelice de limane şi lacuri litorale : Techirghiol, Eforie, Agigea.
• nămolurile sapropelice de lacuri continentale : Amara , Sovata –Lacul Ursu, Bazna, Lacul Sărat-Brăila ,Turda, Câineni.
• nămoluri sapropelice fosile : Ocna Sibiului.

2. Nămolurile de turbă: Mangalia Nord (turbă marină), Covasna, Borsec, Poiana Stampei.
3. Nămolurile minerale : Săcelu, Sângiorz-Bãi, Bãile Govora (nămol silicios iodurat) Geoagiu Băi (nămol feruginos).

Cum se desfășoară corect o baie cu nămol?

Băile de nămol se efectuează  în căzi cu apă încălzită în care se adaugă 10-12 kg nămol, crescându-se progresiv concentraţia acestuia până la 10-25%. 

Amestecul se poate încălzi până la 44ºC. În cazul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare, temperatura nu trebuie să depăşească 37 ºC, iar pentru cei cu afecţiuni reumatice inflamatorii sub 36ºC. Durata băii este de 20-40 de minute. Baia trebuie urmată de duş la 37-38ºC şi odihnă de minim o oră. 

O cură este formată din 12-15 băi zilnice.

Indicaţii terapeutice ale unei băi cu nămol

Afecțiuni reumatismale inflamatorii: 

• poliartrita reumatoidă; 

• spondilita anchilozantă; 

• artrita psoriazică în forme cronice; 

• afecțiuni reumatismale degenerative cronice: spondiloze, discopatii simple, lumbago cronic, coxartroze, gonartroze,  reumatisme abarticulare – tendinite cronice,  sechele posttratumatice.

Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic: 

• parestezii; 

• pareze; 

• atrofii musculare.

Afecțiuni inflamatorii ginecologice cronice – sterilitate primara/ secundară

Băile cu nămol îmbunătățesc metabolismul organismului în general, stimulând funcționarea glandelor endocrine și sunt recomandate în afecțiunile  endocrine: 

• hipotiroidism; 

• hipoparatiroidism;

• nanismul hipofizar;

• obezitatea;

• rahitismul la copii.

În dermatologie, numeroase studii şi cercetări cu privire la acţiunea atât curativã, cât şi profilactică a nămolului terapeutic au stabilit că anumite dermatoze pot beneficia de ameliorări de lungã durată. Peloidoterapia poate fi indicată în:

• dermatoze scuamoase (în special în psoriazis, ichtioze în stadiu incipient, keratodermii);

• în sindromul seboreic (dermatita seboreică, acneea polimorfă, acneea rozacee), în alergodermii (eczeme şi urticarii cronice);

• neurodermite difuze şi limitate, prurit;

• eczeme profesionale şi eczema constituţională (dermatita atopică), sclerodermii.

În afecţiunile dermatologice, nămolurile terapeutice pot fi utilizate sub diferite forme de aplicare:

a) Băile de nămol, la temperaturi de 36-37°C, cu durata de 15-30 de minute, de 2-3 ori pe zi, indicate în psoriazis, eczeme cronice, prurit.

b) Aplicaţii de nămol rece (oncţiuni cu nămol), asociate cu helioterapie şi băi de lac (ex. Lac Techirghiol) , indicate în psoriazis, eczeme cronice, prurit.

c) Împachetări cu nămol cald, la temperatura de 46-48°C , cu durata de 15-30 de minute, indicate în neurodermite întinse cu lichenificare, în forme de psoriazis vechi, rebele la tratamente balneare obişnuite.

Beneficiile unei băi cu nămol

Cura balneară cu nămol produce efecte favorabile ce persistă timp îndelungat prin modificarea capacităţii de răspuns adaptativ la diverşi stimuli. Peloizii acţionează asupra:

• Sistemului cardio-vascular prin  stimularea reacţiilor cardio-vasculare cu accentuarea hemodinamicii prin mecanisme centrale şi periferice.
• Sistemului nervos prin  efecte sedative sau excitante asupra sistemului nervos central  şi asupra sistemului nervos vegetativ prin sedarea receptorilor pentru durere.
• Cura balneară cu nămol determină creşterea capacității de apărare antimicrobiană prin creşterea puterii fagocitare a leucocitelor – evidenţiată prin modificările indicelui opsonocitofagic (I.O.C.)
• Sub acţiunea nămolului se produce o stimulare armonică în toate glandele în sensul creşterii activității enzimatice şi de sinteză cu păstrarea specificităţii fiecăreia. Corelată cu activitatea de armonizare funcţională endocrină este şi stimularea activităţii axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian tradusă prin optimizarea nivelurilor plasmatice ale β- endorfinelor.

Contraindicații generale ale unei băi cu namol

1. Afecţiunile acute febrile.
2. Afecțiunile reumatismale cronice în puseu acut.
3. Bolile infecţioase în timpul perioadei de contagiozitate.
4. Bolile venerice aflate în stadiul de contagiozitate (sifilis, gonoree).
5. Tumorile maligne, indiferent de formă, localizare sau stadiu evolutiv.
6. Sarcina patologică în orice lună și sarcina normală peste 3 luni.
7. Epilepsia.
8. Alcoolismul cronic cu tulburãri neuropsihice, Toxicomaniile.
9. Diabetul zaharat decompensat,  Insuficiența cardiacă, hepatică sau renală manifestă.

Stațiuni balneare recomandate: Techirghiol, Eforie, Amara , Sovata – Lacul Ursu, Bazna, Lacul Sărat-Brăila , Ocna Sibiului , Poiana Stampei.

Dr.Gabriela Dogaru

Medic primar Recuperare, medicină fizică și balneologie – Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca

Prim – Vicepreședinte Asociația Română de Balneologie

Referințe – Constantin Munteanu. Balneoterapia. Editura Balneară, București, 2013;