Excursul nostru anamnetic printre figurile legendare ale feminitatii orientale nu ar fi complet fara o descriere a celei mai iubite dintre reginele Egiptului.
Cleopatra a fost numele dat mai multor regine, insa cea mai faimoasa ramane cea din urma conducatoare a Egiptului. A fost ea pe atat de frumoasa pe cat pretinde legenda? Reprezentarile de pe reliefurile templelor ne arata cat se poate de clar ca ea n-a fost o noua Nefertiti. Trasaturile ei nu sunt la fel de rafinate ca ale „celei mai frumoase”. Dar este indubitabil ca ea a cunoscut toate secretele unguentelor, uleiurilor, cremelor si ale parfumurilor. Ea stia exact cum sa se puna in valoare, asa cum marturiseste si Plutarh: „Ea insasi semana cu tabloul Afroditei pictat sub un paravan brodat cu aur”. La fel i-a aparut si lui Marc Antoniu, succesorul lui Caesar alaturi de care a intrat in legenda.
„Cleopatra” semnifica, in greaca, „gloria tatalui”, desi, in mod ironic, preferata regelui Ptolemeu al XII-lea (tatal Celopatrei) era Arsione, sora cea mica. Imaginea ei legendara a fost creata pe baza povestilor de dragoste in care a fost implicata, a ambitiei sale de a transforma Egiptul intr-o cultura elenistica, dar mai ales a mortii ei legendare. In Egiptul Antic casatoria intre frati era o practica frecventa, mai ales in cadrul familiei regale. Asa se face ca Ptolemeu al XIII-lea, fratele Cleopatrei, i-a devenit sot atunci cand aceasta a urcat pe tron.
Idila dintre Cezar si Cleopatra se datoreaza, se pare, tocmai disensiunilor aparute in cadrul cuplului regal, fapt care a condus la izbucnirea unui razboi civil. Modul in care Cleopatra i s-a infatisat pentru prima data lui Cezar pare mai degraba un sofisticat joc al seductiei decat o strategie politica rece. Se spune ca, pentru a intra in gratiile conducatorului roman, Cleopatra i-a fost dusa infasurata intr-un covor oferit cadou. Ingeniozitatea planului, dar si incredibila senzualitate a reginei orientale, l-au determinat pe Cezar sa ii ofere sprijinul in cadrul razboiului civil pe care l-au si castigat.
Cea de-a doua poveste devenita legendara ii are ca protagonisti pe Cleopatra si pe Marc Antoniu. Pentru a-l seduce, Cleopatra i s-a infatisat costumata in Venus, zeita iubirii la Romani. Pe atunci Cleopatra era deja recunoscuta ca fiind una dintre marile frumuseti ale lumii antice. Plutarh remarca frumusetea implinita a reginei Egiptului, mentionand insa ca, ceea ce o facea unica si inconfundabila nu era imaginea ei, cat mai ales sarmul, puterea de seductie si modularile catifelate ale vocii ei fermecatoare.
Din pacate, si aceasta poveste de dragoste s-a incheiat in chip tragic, odata cu invadarea Egiptului de catre Octavian. Claustrarea Cleopatrei intr-un mausoleu l-a facut pe Marc Antoniu sa creada ca regina murise. Asemenea personajului lui Shakespeare, Marc Antoniu decide ca viata nu merita traita in absenta iubirii si isi ia viata. A murit in bratele iubitei sale dupa ce un mesager i-a dus vestea ca Cleopatra era inca in viata.
Refuzand sa aiba soarta unei sclave trofeu si sa fie dusa in lanturi la Roma, Cleopatra s-a sinucis pe data de 12 august 30 i.H. Moartea ei provocata, cel mai probabil, de muscatura unei vipere a suscitat imaginatia si admiratia intregii Europe.
Cleopatra iubea luxul, toaletele originale si coafurile extravagante. La fel ca cea mai mare parte a egiptenilor, ea folosea uleiul faraonilor extras din nigella (sau seminte de chimen negru). Gratie machiajului sau foarte elaborat, a artei de a folosi khol-ul pentru a-si sublinia si a-si alungi ochii pana la tample, a modului in care isi accentua culoarea si forma sprancenelor, a jocului subtil al fardurilor albe si verzi pe pleoape, Cleopatra a impus o imagine echivalenta cu o identitate si a devenit incarnarea mitului frumusetii absolute.
Nicoleta Bechis
